miercuri, 30 septembrie 2009

Lectia de gramatica + Bachata

Stau shi ma antreb... nu te may antreba drg... nare rost. May lasa mintea sa se odihneasca...
Nu mah, da kiar stau shi ma antreb... dc plm am pus virgula dupa "Nu mah". Stateam shi ma antrebam dc plm sa ne kinuim sa scriem asha? Dc nam putea noi sa skriem normal sa folosim kratime virgule sau alte semne de punktuatzie. (pardon, aici era "?", nu ".")

Sant sigur k dak as loa kaietu de teme al unui elev dasta de likeu... ah, sry... astia numai au kaiete de teme. Pey cn plm sta sa fak tm? Dar dk lam loa de la unu kre fake teme... sant kurios daca as gasii scris in halu asta. Io crd k in multe kazuri se scrie asa. Crd k astia si la tabla scriu de parcar scrie smsuri. P mess, fenomenu ia amploare, devine exacerbat.
Ba, da voi knd da-ti bacu tot asha scrieti pe foile alea de exmn?

Pey ke sa mai scriu? Mam kam saturat de vb. Hai sa vb despre altcva. Am o mare lene an a scrie shi a tasta. Daia scriu "shi" in lok de "si", daia scriu "pey" in lok de "pai", "asha" in lok d "asa" sau "pârtz" in lok d "pârț". E mai putine litere. Excuse me, pls.
Io krd k ashtia p net, knd intrii p un site... ar trebuii sa faka un tst: kt d analfabet eshti. Sa t puna sa scri. Shi dak scrii asha, sa nu t lasen plm sa intrii. Nar fii frumi? Bn, da nu krd k mar primii niki pe mn.
Tocmai ceam trimis o piesa la Iulica. "Camuflaj - Doar o piesa". E o piesa mijto, vo recomand. Se gaseshte pe youtube.

LATER EDIT (mersi, Paula): tre' sa-l vedeti neaparat pe... Flocodilu Cololat. Yeeee... avem deosebita placere si marea onoare...
BIM BAM! (Nota 4, Stai jos, in pizda ma-tii!)

Io o sa pun alta piesa aiki, dak tot am daton latinoamericane, ca "Sin perdon" imi plake mie mult. Mie lene sa pun kratima, ke plm? Io stiu shi ce e aia shi unde se foloseshte. Mama, ce kin a fost sa scriu asha :))

Hector Acosta - Sin Perdon. Lui i se mai spune si "El Torito", e din Republica Dominicana si e unul dintre cei mai apreciati artisti ai genului in America Latina (genul e "bachata" - vezi Monchy y Alexandra, Frank Reyes, Daniel Santacruz - asta o sa va placa, fetelor... e d-ala frumos :) - Raulin Rodriguez, Grupo Mamey)




Si fiindca my boss Elena nu asculta nicio piesa din ce pun eu aici, o sa pun una ca s-o asculte :) Stiu ca iti place piesa, ma gandeam ca vrei sa-i si vezi pe baieti. Poate o sa-ti placa macar unul din ei ;)

Toke D Keda - Lamento Boliviano



Si daca pusei 2, sa mai pun inca una, ca nu e mult. Nu? Monchy & Alexandra - No me pidas. Imi fu' foarte greu sa aleg o piesa de la astia, ca imi plac mai multe.

marți, 29 septembrie 2009

Ouă



Ea e Severina. Canta de ceva timp, e frumoasa cu draci si se misca super-bine... Cu piesa asta - "Moja Stikla" - a participat la Eurovision in 2006, reprezentand Croatia. Sa fie pentru Vlado, croatul de la Belupo care ne-a vizitat saptamana trecuta si ne-a povestit despre Croatia. Din povesti (ale lui si ale Iuliei, care-a fost si ea in vara asta), e o tara minunata.

Fierb oua. Da, acum sunt ouale la fiert. 5 oua. Nu fac nici lichior de oua (ati baut vreodata? ati vazut ca americanii beau? cum o fi ala? vreau si eu!), nici placinta cu oua... Le duc la serviciu! Na... E vorba de economie, de criza, astea.

Cu Iulia, Elena si Marius... stateam saptamana trecuta la un cuget, cu burtile pline de McPuisor, DoubleCheeseburger, Wedges, McSundae si Cola indoita cu apa... si cugetand noi asa, ne-am dat seama ca fiecare dintre noi isi lasa lunar cam 400 de lei la Mec. Dubios si ingrijorator. Si macar o jucarie d-aia nu ne-au dat si nou... un balon ceva...
S-au terminat astea de fiert [...]
Gata.
Si ne-am gandit noi atunci sa ne-aducem mancare de-acasa. Iulia sa aduca sarmale. Nu merge, ca daca vine cu sarmale pentru 4, tre' sa vina cu oala. Atunci, sa aduca fiecare cate ceva. Nu merge, ca toti am fi mancat sarmale. Mergem la piata. Bun.
Am inceput sa mergem la piata. Carnati de gratar, carnati ardelenesti si nu mai stiu de care... branza, rosii, ceapa, astea... Ceapa a cumparat Elena de la o fata care-mi placea mie si voiam sa-i cer numaru' de telefon. Ieri nu mai era. Le-am zis eu ca fata incepe facultatea si n-o sa mai vina sa vanda ceapa... dar au facut misto de mine. Fata aia e frumoasa si e la facultate, ma. Va zic eu. Si daca vindea ceapa in piata, ce? Ca sa-l citez pe Becali... "Si? Care e problema?". Mie imi placea, ma...

Am terminat si cu ouale. De fapt, nu. Oua mancam de maxim 2 ori pe saptamana, ca asa scrie la carte. In fine... va mai anunt daca intervin schimbari in meniu. Faza e ca ne-am cam saturat de carnati. Aiurea.

Acum cateva luni... nu mai stiu cand, dau de blog-ul lui Dan Voiculescu... mogulul. Si vad eu pe-acolo ca facea omu' un concurs, prin acre acorda 4 burse pentru 4 blogeri, burse de cate 300 de euro pe luna timp de 3 luni. Frumoasa intentie. Zic sa ma inscriu si eu acolo. Nu ma gandeam sa castig sau ceva... de fapt, l-am si avertizat pe om sa se gandeasca bine daca ma baga in concurs, ca pagina mea e d-aia cu "inteleg si doresc sa merg mai departe"... adica i-am zis ca p-aici e plin de vulgaritati. Eh... si nu mai stiu de ce, acum cateva zile imi caut blog-ul pe google... si gasesc link la blog-ul lui Dan Voiculescu. Din vreo 70 de bloguri alesase 24, printre care si-al meu (pentru prospetime... ce mai, sunt fresh de portocale). In final n-am prins niciun premiu sau ceva de genul asta... dar m-am simtit bine ca din 70 am ramas in aia 24. Uite dovada :)

Asa... si mai am de pus 2 capturi, facute in week-end. Sunt un mare fotograf in arta PrintScreen-ului. Am pozat 2 momente cruciale... rare ca Aurora Boreala.
Prima poza. Am intitulat-o "Coincidente".


A doua se numeste "1000". Gie! Editie aniversara de colectie. Sampania o dau cand voi face o "poza" intitulata "5000"

luni, 28 septembrie 2009

Banii zboara



Adelita se presupune c-ar fi fost mai multe... adica sunt vreo 3 nume vehiculate. Dar cel mai probabil e vorba de Adela Velarde.
In Mexic a fost o revolutie intre 1910 si 1920. In 1910 l-au dat astia jos pe Porfirio Diaz. Dintre liderii revolutionari, ma gandesc c-ati auzit si de Emiliano Zapata sau de Pancho Villa.
Adelita pana la urma... erau numite femeile zise si "soldaderas". Erau femei care mergeau cu revolutionarii, uneori participau la lupte. Dupa cum se zice in cantec, Adelita asta era gagica sergentului.
In varianta actuala, se zice c-a fost compusa de un rus, adicatelea Izaak Osipovich Dunayewskiy. D-aia am gasit-o interpretata si de "Red Army Choir" (ma si miram).
"Daca Adelita ar pleca cu altul
As urmari-o pe pamant si pe mare
Pe mare intr-un vas de razboi
Pe pamant intr-un tren militar

Si in caz ca mor in razboi
Iar trupul meu va cadea pe pamant
Adelita, pentru Dumnezeu, te rog
Cu ochii tai sama plangi"

Ce mai... pe fi-mea o s-o cheme Adelia (asta e nume portughez... e o cantareata de Fado, Adelia Pedrosa). Totusi, sper sa n-am fete.

Cred ca iar o sa scriu imprastiat. Nici nu stiu ce titlu sa pun postarii... "Banii zboara"? :)) Cred c-au zburat. Cred ca pan ala urma fac 2 postari. Adica... decat una imprastiata in 3-4 bucati, mai bine 2 si mai legate.
Mi-adusei aminte c-am scris ceva mai demult legat de "My money"... si-am pus piesa aia a lu' Ol' Dirty cu "Hey, dirty, baby I got your money don't your worry".
Cand eram la Nicu sambata... eu, el si Papa terminaseram tigarile. Si-i da omu' lu' var'miu Adi 100 de lei sa mearga dupa tigari si sa-si si bage niste benzina. Asta, ma ia si pe mine cu el.


... si cu ea am mers. O sa-i zic "SHU2". Ea e un Renault 5 (de prin '86 cred) modificat si para-modificat. Fara centura nu merg. Urcam... plecam... vuuum o data... vuuum de 2 ori... vuuum de 3 ori... apoi iar vum. Zic "Ma, tu acu-i dadusi in treapta a 2-a?"
Zice "- Da"
- Ma, esti nebun... aveam 70
- Pai da... si cu a 2-a merge pana pe la 110.
- Ah... bun
- Si de ce accelerezi in prima treapta de 3 ori?
- Pai peirde aderenta...
- Sa fiu al dracu'...

Ajunseram acolo... a alimentat de 50 de lei, se duce sa plateasca. Acolo... pula bani. Nu-i mai avea... cautaram pe sub scaune, prin buzunare... peste tot. Am gasit 2 lei prin spate, pe care i-am pus pe bord. Ii dau eu cat aveam la mine, adica vreo 70 de lei... si plecam iar. Si iar vum vum vum ajunseram la 70 kmph in treapta intai... de-au zburat si-aia 2 lei. Pula mea... asa cred ca a zburat si suta aia... Na, asta e...

Revenind la Adelita, am gasit-o cantata si in telenovela aia... "La Hija del Mariachi" (acum am vazut cum se numeste, dar stiu ca ma mai uitam si eu cand o prindeam, ca-mi placeau cantecele).
Pentru cine stie spaniola si e amator de "battle" (gen "8 Mile" asa), va propun o captura din nu-stiu-ce episod al telenovelei, captura care-mi place mult de tot. Astia doi se indrageau ei asa... dar se mai si certau, si-atunci faceau "battle"-uri d-astea... se bateau in "serenatas". Uite:



Am teminat cu serenadele, cu mariachi si mexicanii. Am terminat si cu SHU2... incepem cu KaTaNa.
Azi ne vazuram cu niste oameni la TNB sa dam niste CD-uri. Maxi-Single-ul "Hajime" fu pus asta-seara la download ca avanpremiera la album. Ala nu stiu cand o sa iasa, dar stiu ca se va numi "Momente si schite".
Exista o piesa mai veche de-a noastra, de prin 2005... a doua inregistrata in studio. Acum am reinregistrat-o pe alt negativ si... mie imi place mult. Puteti da o geana si pe site
Pun aici, ca de incheiere asa... "Pentru tine, draga". Na:

duminică, 27 septembrie 2009

Pana mea...



Ea e Carolina Soares. E din "scoala noua" a muzicii braziliene, dar totusi se inspira mult din folk-ul brazilian. Mai precis... "Capoeira". Nu stiu daca mai tineti minte filmul ala... "Only The Strong". De vazut l-ati vazut cu totii, ca l-au dat astia de cel putin 10 ori la TV. Eh... capoeira e un stil de lupta... o arta mai bine zis, acompaniata de muzica populara braziliana. Carolina Soares a scos niste albume, cu cantece culese... "Musicas de capoeira". Sper ca va place "Samba de Roda"... mie imi pare ca sunt 3 piese in una singura... pentru ca incepe intr-un fel si se termina in alt fel.
In urmatoarele postari o sa pun si ceva din Mexic, Republica Dominicana, Columbia, Croatia...

Pana mea... asta a fost ieri... si ieri a fost o zi cam agitata pentru mine. Ce trebuia sa fac? Pai trebuia sa ma vad c-o doamna doctor la Rin Grand Hotel sa-i dau un CD, apoi sa ma vad cu Glugah in centru, apoi sa merg in Hersatrau la "Targul de carte Gaudeamus", apoi sa-l iau pe menthoru sa mergem in Goblin unde repetau VeritaSaga sa ne vedem cu DJ Sonia care trebuia sa ne traga niste scratch-uri, apoi sa merg la Pro TV sa ma vad cu Decret (Mihai Brasoveanu) sa-mi dea un poster cu Undertaker pentru var'miu, care tot ieri facu 10 ani. La multi ani, Matei! Sa cresti mare! Si dupa asta... sa ajung si la Nicu sa manac din tortul lu' Matei.
Plecai, ajunsei la Rin pe la 14 fara ceva, ma vazui cu Glugah la Unirii, il dusei pana in Regie, fumai o tigara p-acolo... apoi sa ma duc la Herastrau. Dai, dai, dai... si intrai sa ma parchez si eu aproape de rond la Charles de Gaulle acolo. Ma dau langa bordura... POC! + un mare nor de praf in fata. Ma, in ce dracu' oi fi dat, ca nu vazui canal, nu vazui bolovan... Da' nici nu erau. Dadusem intr-un colt de bordura, iar cauciucul explodase asa... in forma de floare. Zic "Puuuula mea, ma duc sa-i caut cartea lu' mama si cand ma intiorc vad ce fac". Cartea n-am gasit-o.
Ma apuc sa desfac... scot capac, slabesc suruburi, scot rezerva... pula cric. Sun la Iulia (care-a avut masina inainte):
- Ma, cric e acolo la roata...
- Nu e...
- Nu stiu, eu n-am facut niciodata pana, sun-o pe Elena
...
- Elena, mi-a explodat un cauciuc...
- Pai cum? N-ai cric? Hai ca vin in 10 minute (sta aproape de Charles de Gaulle)
Imi aduce Sprite sa-mi ud gatu' si apa plata s ama spal pe maini (eram negru ca dracu'). O saltam pe cric... schimb roata.
- Sa nu mergi cu ea asa... hai ca stiu eu o vulcanizare, iti iei cauciuc SH ieftin.

Acolo... gasiram cauciuc la fel, 50 cauciucu' + 10 schimbat roata fata cu roata spate... 60 de lei. OK. Le schimba omu'... si mai era ceva... o chestie neagra de forma nedefinita, plina de praf, pe care-i zic s-o puna la loc in roata de rezerva, ca acolo am gasit-o... eu am zis ca e vreo piesa stricata de pe la aerisire, ca avea grilaje din plastic asa. Mda... aia era cutia in care era cricu'. Sorry, Elena... pula mea... n-am stiut. Mersi mult c-ai venit. CA CAnd sunt prost, sunt prost... mortii lui de cric.

Pierdui vreo ora juma' cu toata treaba. Restu' au iesit ok. Bine ca-mi daduse Glugah 100 de lei inainte, ca n-aveam bani sa merg la vulcanizare. Scratch-urile au iesit ok, vine si piesa maine... de fapt vin, ca-s doua pe Maxi-Single. Apropo de repetitiile VeritaSaga... alaturi de DJ Sonia si Jhivago, era si Praetor. S-a intors. Deci... pentru fanii VeritaS: vor fi vreo 4 concerte in formula completa.
M-am vazut si cu Brasoveanu, am ajuns si la Matei. Si ca bonus, m-am vazut si c-o fata cu ochi frumosi, cu care m-as fi vazut mai devreme de nu era treaba cu pana mea. Te pup. Scuze pentru tigarete. Au mai ramas vreo 4-5.

Na... a trecut si ziua asta... pana mea.

luni, 21 septembrie 2009

Shopping (cu mama)

In week-end a fost mama in vizita. Ea, pe langa faptu' ca in 2 zile da cu aspiratorul de 4 ori, pe langa faptul ca spala toate toalele din casa... murdare sau curate, nu conteaza... pe langa faptul ca-mi calca mie camasile... mai merge si la hipermarket-uri. Imi vine sa rad in momentul asta, ca stiu cat de panicata e. Ea nu e... "shopoholica", as putea spune ca mai mult "lookoholica".
Dupa ce vineri ma culcasem pe la 3-4 dimineata (am stat sa-mi tastez viata), ma trezeste pe la 9 cu forfota mare... ca "Hai". Nu tre' sa mai spuna unde, ca stiu unde "hai". Eu eram invatat cu "Auchan", ca e aci aproape... si nimeresc drumul chiar si trezit sambata la 9 dimineata. Dar... schimbare de planuri: vrea covor. Vrea covor de la Ikea!
- Mama, ce naiba mergem pana la mama naibii pentru un covor
- Lasa... ca am mai fost eu si am vazut, si vreau sa-l iau p-ala...
- Cand ai fost ma tu la Ikea, ca eu stau de 8 ani aci si n-am fost niciodata?
- Eh... acum cateva saptamani.
- Bun... si mergem toti 4 sa luam un covor?
- Pai ce-are? Ne plimbam si noi...
- Mama, ma spoti la plimbare in Ikea?
- Hai lasa, ca e si Carfuru' acolo si facem cumparaturile
- Pfff... merg taman in Baneasa? Tu stii cat e de aglomerat?
- Hai ma ca nu e... e sambata.

Si fu sambata, manca-v-as... de ziceai ca e luni la 8 dimineata. Si la dus, si la intors. Mai ales la intors.
Si-ajungem la Ikea... si normal ca trebuia sa ne uitam la... bucatarii, bai, dormitoare, living-uri... pfff... m-am ratacit p-acolo. Lumeeee... multa lume. Si unde e multa lume, sunt si multe gagici... deci am avut la ce ma uita.
- Aolooo... da' ce-o fi ma cu atata lume p-aici? (era full)
- Pai na... ai vazut ce aglomerat a fost drumul, plus ca e parcarea plina...
- Pai da... dar ce-or face ei aici? (Jura-te ca nu stii, mama...)
- Acelasi lucru ca si tine... se uita... belesc ochii. Unii or mai si cumpara...
- Pai cumparam si noi...

Am iesit d-acolo cu un bec ecologic si-o tigaie. Nici pres n-a mai luat, c-am zis eu ca-i naspa. Si era naspa. Am vazut acum ca se poarta d-alea "handmade", dar facute asa... arhaic... gen cum avea strabunica-mea-n odaie la tara. S-a-ntors moda, na.

Hot-dog. Ma, a luat unu' c-o sacosa vreo 20-30 de hot-dogs d-aia... mai era cu unu'... si se amuzau amandoi - de cat de tarani sunt, si prosti pe deasupra. Ca na... ma gandesc ca-ti poti lua 20 de bucati de cremwurtsti de la Angst si 20 de chifle... si e acelasi drac.
Pai daca "Bătaie a fost pe ea!" (Filantropica), bataie era si pe hot-dogs, si daca era bataie... normal ca trebuia sa ia si mama. Credeam ca ia 2-3... ca ne ia si noua sa ni-i bage pe gat. Spre mirarea noastra si norocul ei, si-a luat decat unul. Femeie decenta, pula mea... a luat cat a avut nevoie... si sta-n Rosiori de Vede, nu-n Baneasa, Pipera sau Dorobanti. Da' i-a placut... i-a placut de numa'. Bine, Bucurestiul a mai delectat-o cu ceva de halit... dar scriu dupa Carfur, s-o iau si eu cronologic.

Carfur.
Ma... si-aci o aglomeratie... cred ca lumea vine sambata si le ia la rand: Ikea, Mall, Carfur, Mobexpert, Bricostore. Pai daca tot parcheaza masina, sa petreaca ziua in familie, in Shopping Center, ce naiba...
Nu mi-au atras atentia decat untu' de arahide si fata care facea promo la apa plata "Herculane". Bine, recunosc... mai era si-o blonda cu ceva... de epilat cred (asta pe esplanada). Va salut pe ambele. Da' mai mult pe bruneta de la "Herculane", mai ales ca i-a dat apa plata lu' mama... gratis! (Cred ca si-a dat seama ca mancase hot-dog de 1,5 lei si s-a gandit ca i-o fi sete) . Mai era unu' imbracat in porumb... era un porumb mare omu'... imi venea sa dar pe el, sa-i fac un placaj. Funny. Ca ala din "Occident", de s-a identificat cu produsu' si era imbracat intr-o sticla de bere.
Mi-am luat si eu niste Leffe, un Ice Tea Santal... untu' ala de arahide, niste iaurt Milli crunchy si cateva Liegeois. Restu'... 10L de apa plata, Prigat de nu-stiu-ce, bere la 2L. Din ceai am baut vreo 2 guri pe drum... a doua zi dimineata...
- Mama, unde mi-e ceaiu'?
- Pai s-a baut...
- Cum s-a baut?
- Pai asa...
- Adica voi v-ati luat ce-ati vrut, si tot ceaiu meu l-ati baut... Eu mi-am luat ceai ca eu nu beau nici apa plata, nici bere la pet, nici Prigat...
- Pai s-a baut... du-te si ia-ti altu'.

Na poftim! Bine ca nu s-au infipt in Salata Spaniola, in Leffe sau in Liegeois.

Gata!
TSH-ul mi-e ok, in limite normale. Iau Aspacardin acuma, dar cred ca e placebo.

Later Edit: Am uitat sa zic ca astazi am vazut "Twilight". Da... "chillax" (am vazut Veveritso, o zise asiaticu' ala). E un film de care am auzit de bine... e cam isterie, ca lumea asteapta "Twilight New Moon". Totusi... e un film de nota 6 IMDB din vreo 70.000 de voturi... e cam siropos si tras de par pentru gustul meu... vorba lu' Glugah (Ah... te uiti la filmul ala de pizde?). Ma uitai, ma... si ma indragostii de una... vampiroaica cu par scurt... Alice. O cheama Ashley Michele Greene... are 22 de ani si... as lua-o de nevasta. Voi ati vazut ma cum joaca fata baseball in film? Pffuuuu...

O sa pun 2 piese azi, de la aceeasi trupa. Pe prima o ascult in trafic, ca ma relaxeaza si face asteptatul la semafor mai placut. A doua e pentru Lore.
Orishas: "Bombo" si "Que pasa?". In a doua, ma rupe-n doua cand zice-asa:
"De nuevo estoy cantando
Espero no decepcionar
No canto por cantar
Canto por no llorar"


vineri, 18 septembrie 2009

My fockin' life-synopsis

De ce "fockin'"? Pai imi place cum o zic englezii :) "You fockin' cunt".
Scriu asta pentru ca nu stiu ce mi-a venit s-o pomenesc raspunzand la un comentariu la postarea anterioara. Stiu ca nu are niciun sens, nu intereseaza... dar imi venii pohta acum. In plus, tre' sa spun povestea asta de fiecare daca cand ma intreaba cineva despre "tata" sau "cu cine locuiesti?". O sa fie ca o eliberare asa... "to whom it might concern" - sa stie cine vrea cine sunt eu... pentru ca nu ma ascund de nimeni. Sunt produsul actiunilor mele sau ale altora, ambele tipuri facandu-ma sa fiu asa cum sunt acum si nu altfel.
Celor care ma stiu de mai mult timp... le recomand sa nu-si iroseasca timpul cu povestea asta pe care-o stiu deja.

M-am nascut intr-o vineri (cred). Era 13 august, leat 1982 si se intampla in Spitalul Orasenesc din Rosiori de Vede. Am oracait la iesire, ca toti copiii dealtfel. Am avut 3.900 sau 3.700 (nu mai tin minte cat mi-a zis bunica-mea, dar cred ca 3.700 aveam dupa ce-am facut caca prima oara).
Dup-aia adormeam cu piesa aia in casti - Zuppa Romana - ca-mi placea mie cum suna "Bella donna, mamma mia! Alimenti ciao". Dup-aia ai mei au divortat... nu stiu exact cand, nu prea m-a interesat niciodata. Poate o sa intreb macar in ce an. Cum mama ma facuse la 21 de ani, la divort era inca in facultate (Finante-Contabilitate, la ASE), a trecut apoi la F.F., s-a angajat... astea. Cum bunicii stateau in acelasi mirific oras, bunica-mea (care avea p-atunci 44-45) si-a asumat raspunderea si m-a luat la ei. Si-am stat acolo, si-acolo am mers la Gradinita, la scoala, acolo m-a prins Revolutia din '89, d-acolo am plecat in tabere si tot asa... acolo aveam prietenii. In timpul asta, mama trecea p-acolo de 3-4 ori pe saptama... parca ramanea in week-end-uri.
In '88 s-a recasatorit femeia, avand p-atunci... 27 de ani. S-a mutat cu Liviu. Cu el nu prea aveam treba, dar a fost ok cu mine tot timpul... avea mult bun-simt. Apoi au avut doi baieti... gemeni. Si-a trecut timpul... si era ok asa... ei acolo la bloc, eu la bunici. Imi faceau toate poftele, nu prea mi-am luat bataie...
Ma duceam la meditatii la matematica pentru ca voiam ASE. Voiam pe pula... nu stiam ce e aia. Mama profa de Conta, sora-sa la fel... bunica-mea sefa contabila, bunica-miu expert contabil. Imi era scris sa fac ASE. Da' mie-mi placea Chimia, Biologia... astea... Bunica-miu ma ajuta cu temele la matematica, pe care le faceam langa el care lucra la expertize. Iesise la pensie pe caz de boala... avea cardiopatie ischemica. Amandoi ascultam Radio Romania Actualitati, amandoi fumam cot la cot (el activ, eu pasiv). L-am iubit mult. Nu cred ca am iubit pe cineva mai mult. Baga-mi-as pula... plang. Pula mea... trece. Ies la o tigara si revin. Enter.
In '99, pe 13 august am facut 17 ani. Pe 14, a murit el. N-am plans in viata mea mai mult ca atunci. Nu pot sa-i uit imaginea din clipa in care-a murit. S-a intamplat dintr-o data... eu ma uitam pe Antena 1 la Piedone. A picat dintr-o data, cu Nitroglicerina in mana. Bunica-mea zice ca nu ma duc cu ea la cimitir. Nu tre' sa ma duc la cimitir si pomeniri ca sa-mi amintesc de el. Mereu imi aduc aminte de el.
Dup-aia... stand eu intr-o dupa-masa, recent dupa inmormantare... vine mama:
- M-am intalnit cu domnu' Burcea (era profu' meu de Biologie)
- Si?
- ...si-a zis ca te pricepi bine la Biologie. Asa e?
- Asa e...
- Zicea sa dai la medicina. Nu vrei sa te faci doctor?
- Ba vreau... ar fi frumos...
- Da' a zis ca tre' sa stii chimie si fizica. Stii?
- Pai chimie stiu bine... fizica o sa invat.

Si-am invatat. Biologie, Chimie si Fizica (asta din urma nu prea mi-a placut, dar se dadea la admitere). In 2001 am plecat la facultate. Pana la primul colocviu (Oase) am invatat de-am rupt. Apoi n-am mai rupt.
In 2005, Liviu (sotu' lu' mama) a fost diagnosticat cu cancer gastric. Medicii i-au mai dat 3 luni... a mai trait o luna juma'. Dupa inmormantare, ea si baietii s-au mutat la bunica-mea, care oricum statea singura in casa aia mare. Ei au stat acolo doar in clasa a XIII-a. Intre timp, mama a vandut apartamentul in care statusera, a mai facut un credit si-a cumparat o garsoniera in Bucuresti. Eu am cautat-o, eu am ales-o, eu am stat cu omu' la renovare. Ea a semnat contractul fara s-o vada. A avut incredere in mine. Am stat vreo 6 luni cu Costel (glugah), dupa care au venit astia doi - gemenii. Mi-am dat Licenta si m-am angajat imediat.
Revenind putin... la admitere, cand am iesit de la examen se corectasera deja... stiam ca intru. Ma duc fericit la mama, care n-avea nicio reactie. Langa ea era unu' cu una, pe care initial nu i-am bagat in seama. S-au dovedit a fi Costel si Mihaela (tata, si fi-sa). Cum au ajuns acolo?
Mama tine inca legatura c-o matusa de-a mea - Maria. Pe baiatul ei - var'miu Doru - il stiu din liceu... m-a cautat el. Iar pe Maria o suna Nicu de "Sf. Maria", ea-i zice c-am intrat la Medicina in Cluj si am examen pe 4 sptembrie la Bucuresti, Nicu il suna pe tata si-i zice sa vina sa ma vada.
Dupa intrevederea asta, m-am mai vazut cu el de vreo 5-6 ori. El lucreaza la Ministerul Transporturilor... mi-a facut ba Permis, ba abonament CFR.
Cand eram in anul VI... intr-o vineri (taman ce avusasem examen la "Boli infectioase"), ma suna "tata". Era cu Nicu... voiau sa ma duca la tara sa-i vad pe batrani... ca poate mor. Si m-am dus. Atunci l-am vazut prima oara pe Nicu. Mi-a placut de el din prima. Cred ca si lui de mine... La intoarcere am trecut pe la alt frate de-al lor... Mari (zis Marisol), unde-am cunoscut-o pe matusa-mea Ligia, pe var'miu Adi... Dup-aia i-am cunoscut si pe Matei, si pe Dana...
De-atunci, m-am vazut de vreo 3 ori cu "tata" planificat si de vreo inca 5 ori intamplator.
- Cand am fost la tara a vrut Nicu sa-ti dea vreo 300 de euro...
- Si? O fi vrut... da' nu mi-a dat...
- Pai eu i-am zis sa nu-ti dea... ca daca te vezi tu cu atatia bani, poate te apuci de... bautura
- ?!?!?!
[...]
- Hai... ne mai vedem, da?
- Sigur.
- Ti-as da niste bani... dar n-am la mine... ii tine nevasta-mea, stii?
- Nu, nu stiu. Hai pa.

Sta la 4-5 statii de tramvai de mine. N-am numaru' lui, n-are numaru' meu. Nu m-a sunat niciodata de ziua mea... sau macar dupa.
Cu Nicu vorbesc saptamanal cred... si ne vedem cam o data la 2-3 saptamani. Mi-a facut cadou un sejur in Grecia, m-a luat cu el in Bulgaria de Paste... L-am chemat cand am depus Juramantul. A fost singurul pe care l-am chemat in afara de mama. Nu stiu cum i-a venit, dar atunci mi-a dat ceasul pe care-l avea la mana. Primul lui ceas de calitate. Nu m-am asteptat niciodata sa faca chestiile astea, dar le-a facut... poate ca nu ma vazuse timp de vreo 23 de ani... nu stiu. M-a ajutat cu tot ce-am avut nevoie... bani, pile la ITP, intrare la medici... cred ca deja i-am cerut prea multe.
Nu vreau sa creada cineva ca ma plang, ca vreau sa gasesc motivatii pentru anume chestii, ca am facut si-am dres... unii fac 10 km prin zapada pana la scoala, unii cauta prin gunoaie ca sa aibe ce sa manance, altii cresc in case de copii. Eu am avut cam de toate... dar na, mi se pare ciudat uneori, cand stau si privesc in spate. Nu greu, nu trist, nu demn de mila. Atata doar: ciudat sau aiurea. N-am scris postarea asta ca sa ma plang. Am scris-o ca... idee. Din principiu, sa spunem :)

Cam gata. Restul e... poveste.
Gang Starr - In Memory Of...


Ascult fado de-o ora. Sa punem niste fado, deci.

Adélia Pedrosa - Lisboa Não Sejas Francesa

joi, 17 septembrie 2009

Despre "Moarte"

Frec in mana stanga un pix... un pix rosu, frumos - Teva Cardiology scrie pe el (mersi, Mircea). Am palmele putin transpirate. Astazi pe la 10:00 am fost la Medicover, sa-mi rcolteze sange pentru dozarea TSH-ului. Daca nici aici nu e problema, inseamna ca e la psihic, si de asta ma tem. Iar la Marmacie, nu dau "spirina saracului" decat pe baza de prescriptie... si momentan n-am medic de familie. In fine... ma gandeam cum am adormit aseara fara film. Am adormit pe la 3 juma'. Azi era sa dau peste una... cu vreo 50 de metri anterior trcerii de pietoni, o dubita se opreste pe prima banda. Apoi, in fata mea pe a doua banda, apare ca din senin una. Ea fugea spre statia de tramvai, ca o lasase ala de pe prima banda. Am lasat-o si eu, dupa o frana de 10 metri prin care am lasat pe asfalt 1 cm de cauciuc. E incredibil ca unii o ard prin clinici si spitale ca sa fenteze moartea, iar unii se arunca in fata masinii doar ca sa prinda un tramvai. Ma gandeam la Moarte acum... si la discutia pe care-am avut-o cu Nicu despre moarte.
Nicu crede in karma, si astea... din cate inteleg eu. El n-a rostit niciodata cuvantul "karma", dar asa am inteles eu. El zice ca sufletele... spiritele raman dupa moartea trupului... si se separa in bune si rele. Iar binele si raul, intalnindu-se, se anihileaza reciproc. Se transforma. Eu n-am fost de acord cu asta... si mi-a zis ca sunt materalist. Si sunt mateialist, da. As spune ca-s chiar adept al materialismului vulgar (asta reduce realitatea - inclusiv constiinta - la materie). Nu pot spune ca-s marxist-leninist, ca nu prea m-a interesat niciodata filosofia astora, cu exceptia faptului ca am facut odata un referat pentru materia "Relgie", in care-am combatut credinta in Dumnezeu si in genral in zei. In fine... mai zic una mica in legatura cu asta si-am sa revin la Moarte. Ideea e ca... sufeltul asta, constiinta ("constiinta asta de care vorebsti... nu-i chiar asa... un obiect de plastelina... s-o modeleze cine cum vrea si s-o coloreze dupa forma si culoarea momentului" - Cedry2k - Barfe despre tarfe)... nu mai stiu ce voiam sa zic. Sufletul... constiinta, felul cum simtim... ca ne vine sa plangem, sa urlam, sa iubim, sa i-o tragem uneia de-o vedem pe strada... astea-s toate dictate de chimie. Chimia lucreaza in noi... suntem chimie, biochimie, fizica si materie. Cu inima nu iubim... ea doar pompeaza sange. Si pompeaza mai repede sau mai incet dupa cum ii comanda creierul - si-aici e tot chimie - sau dupa puterea ei - aici e fizica. Faptul ca gandim, iubim, uram sau simtim orice altceva... se reduce la chimie.
Pana si moartea se reduce la chimie. Notiunea de suflet... e ceea ce sufla omul. Cum atunci cand urli scoti un urlet, atunci cand gemi scoti un gemet... atunci cand sufli, scoti un suflet. Ultima expiratie este pur si simplu o expiratie. In expiratia aia nu este cocentrat spiritul uman doar pentr ca este ultima. Este un expir ca si celelalte, doar ca e ultimul. E click-ul care denota lipsa nevoii de oxigen. Nu-i mai trebuie oxigen, pentru ca nu mai are ce face cu el. Uneori, ai ce face cu el, dar ti-e imposibil s-o faci din diverse motive fizice... edem pulmonar, pneumotorax, hemotorax, tra-la-la...
Murim cand interdependenta diverselor organe sau sisteme e lezata. Cand creierul nu mai primeste sange de la inima, sau cand creierul nu mai poate da comenzi... cand in plamani nu se mai oxigeneaza sangele, sau diverse altele. Asta cel mai bine-o stiu legistii.
Ce se intampla dupa moarte? Pe-aci voiam sa ajung. Nu se intampla nimic. Corpul tau, care ti-a plimbat creierul... sau corpul de care creierul tau s-a folosit ca sa primeasca oxigen si substante nutritive, e mort. Tot ce a insemnat corp va reintra in "circuit"... se va transforma.

"[...] Mâncat va fi acuma de cele de pe urmă;
Loc viermilor să intre!"
Şi viermii-avură loc..."
Al. Macedonski - Noapte de noiembrie


Si vom muri cu totii, si vom fi devorati. Sufletul? Sufltul nu exista... sufletul e doar un ultim expir. Nu se duce nimeni si nimic la Rai sau la Iad. Totul e materie, iar materia se transforma. Atata timp cat ti-ai facut datoria de om apartinator al acestei specii - adica sa procreezi si sa ramana dupa tine urmasi santaosi spre a procrea si ei - poti sa mori linistit. Peste 10 generatii vei fi doar un nume intr-un arbore genealogic, asta daca l-o tine cineva si p-ala...Ce sa ascultam azi? Ceva ce mereu m-a facut sa simt... chimic, evident :) Poate uneori mi-a curs vreo lacrima... poate.

(Imi cer multe scuze... cate una pentru fiecare cuvant pocit - de vina e laptop-ul de la birou, la care unele taste nu prea raspund la fiecare apasare)

marți, 15 septembrie 2009

Panica pe www.



Deeeeeci... am gasit-o! P-asta o cautam de vreo luna si ceva...
"Bella donna mamma mia, alimenti ciao ciao,
Roma, Roma, Napoli amore mio..."
Da... cica aveam castile pe cap si piesa asta-n casti... si-mi placea mie si adormeam... asta cand aveam vreo 2-3 ani. Acum adorm la filme. Adica... vreau sa adorm la filme. Ca daca ma pun in pat fara film, incep sa ma gandesc la diverse, imi aud pulsul in ureche... si e pe la un 90 bpm din cate mi-am dat seama, constant. Mi-e frica sa beau cafea, mi-e frica sa nu stau prea mult nedormit, mi-e frica sa iau paracetamol sau AINS... ambele au scris la R.A. in prospect, faptul ca pot da palpitatii, thicardie... urat, ba. Asa ca tre' sa adorm la film, ca sa n-am timp sa-mi fie frica. Cam asa ceva mi s-a intamplat sambata. Venisem de la tatuare pe la 7 dimineata... m-am culcat pe la 8... m-am trezit o data pe la 13... apoi pe la 17... si-aveam febra. Zic sa iau un paracetamol... ma duc la farmacie, cer ceva cu paracetamol si AINS... imi da ceva facut de Laropharm, care in plus avea si cafeina 50 mg. Cafeina! Am luat o pastila, o iau pe febra de mana si ne punem amandoi la film. Inglorious Basterds... eu cu febra. Pai nu vazui 20 de minute... ca panica... iau juma' de metoprolol (de care ma lasasem) si nimic. Mai luai juma'... efect nul. Si-atunci panica... n-aveam stare... ture prin casa. Vorbesc la telefon... cu Yayo, cu unchi-miu, cu Corina. Corina a trecut prin asa ceva, si-mi daduse juma' de nu-stiu-ce pastila... neuroleptic, anxiolitic, astea. Si-o iau si p-aia. Apoi plec cu Yayo in telefon la farmacie, ca ramasasem fara Magne B6. Si poc-poc-poc niste palpitatii. Trec peste si... pana am ajuns sa inghit Magne, parca deja ma luase ca de la iarba. High.
Voiam sa plec la unchi-miu, dar mi-era sa n-adorm la volan. Totusi am plecat. A fost cel mai calm traseu din viata mea. Nu m-a deranjat nimeni... nu m-a enervat nimeni... nici macar aia de-mi taiau calea fara semnal. Eram prieten cu toti. Cred ca daca dadeam de vreun cersetor la semafor, ii dadeam toti banii. Tot drumul, cu Yayo in telefon... vorbiram de bursa... predictie, derivate, bursa de la Sibiu (SIBEX), ca nu prea ai cu cine sa faci astfel de tranzactii ("future" sau ceva gen) in Romania... ca sunt toti muci. Ajung... o sun iar pe Corina (fata cu neuroleticul), sa-i zic ca am condus totusi bine si ca am ajuns treaz la destinatie, in ciuda pastilei portocalii.
Ajuns acolo... statui putin de vorba cu Dana... cu Matei... pana la urma am ramas doar cu Matei, ca Dana a plecat la nunta. Stam ce stam, mai vorbim, mai dam la peste (eu nu, ca nu ma pasioneaza pescuitu'... doar ca as manca peste de 5 ori pe zi). Pe la 1, cand adormise Matei, pun un film... "15". Il mai vazusem de vreo 2 ori, da-mi place. Pe la 3, vin si Dana cu Nicu de la nunta.
- Ba, tu vrei sa te bat?
- Pai de ce?
- Pai eu m-am luptat 5 ani cu atacurile alea ca sa nu iau pastile, si tu-ti bagi pula de la inceput si iei d-alea...
- Pai... daca mi-era frica...
- Da-o-n pula mea de frica... Am trecut eu prin astea, de-aveam 2000 de batai pe minut. N-ai nimic. Ti-e frica si stai sa-ti fie frica... si-o sa vezi ca nu ti se intampla nimic... si-o sa te gandesti dup-aia "Ba... da' nu se-ntampla nimic? De ce pula mea mi-e frica?" Ti-e frica de ce?
- Pai... ca mor
- Si daca mori ce? Mie mi se rupe daca mor... ce se-ntampla daca mori? Ce, ti-e ca plange dupa tine aia batrana? ca plang eu? ca plange ala sau aia? O sa planga putin... dup-aia o sa-si mai aduca aminte de tine cand si cand... or sa te uite toti. Uite... Bebe (e fratele lui, tot unchi al meu) a murit la 32 de ani... si?
- Pai... na... poate mai avea multe de facut in viata.
- Si? E treaba noastra?
- Nu...
- Sa nu mai iei niciodata pastile pentu cap... te trimit eu luni sa-ti faci ce analize vrei tu. Te duci la Costea, si-i zici ce vrei. Cu inima e problema, nu? Alcteva? Ce mai ai? Unde vrei sa te mai cauti? Ce mai crezi tu ca ai?
- Pai atat... sa vad eu ca-s sanatos tun la corason si gata. Ma rezolv si fara psiholog...

Si Nicu a trecut prin asa ceva, si din cate inteleg de la el, erau mult mai dese si mai putenice. I-a trecut pana la urma, prin terapie... a mers vreo 2-3 luni la un psiholog. Dupa cum a zis-o cineva... "cui pe cui se scoate". Daca crezi ca o za mori de la cafea... bea cafea. Daca crezi ca o sa mori daca stai pe intuneric, stai pe intuneric. Mie mi-e frica sa stau singur. D-aia dau mereu telefoane... am cateva persoane pe care nu mi-e jena sa le deranjez, chiar la ore total nepotrivite pentru majoritatea, care m-ar baga in pizda mamii daca i-as suna. Si ii inteleg. Ii inteleg. Pei cei cativa pe care-i sun si-si fut somnul doar ca sa stea juma' de ora cu mine-n telfon, ii... apreciez, ii felicit, si le multumesc.

- Vrei sa dorm in mansarda cu tine?
- Nu, Nicu... sunt OK acum...
- Bine... daca e ceva, ma suni (desi dormea cu doar un eaj mai jos :)) )

M-am trezit pe la 13, am coborat... el s uita la TV. Geoana fusase huiduit la Tebea. Mie mi se rupea... el era interesat de problema.
- Bem o cafea?
- Nu... stii ca eu...
- A... ti-e frica sa bei cafea? Doua bei cu mine!
Baui una... nimic.
- Hai, fa un atac acuma! N-ai zis ca te ia de a cafea? Ia sa vad si eu cum te ia...
- Pai nu ma ia...
- Atunci mai bei una... dup-aia facem un gratar, dup-aia asamblam patu' lu' Matei...

Am baut-o si pe-a doua, n-am avut nimic... am plecat pe la 18:30 foarte relaxat (bine, putin panicat, ca eram pe rosu cu motorina). Am fost apoi in Suburbia la concert C.I.A. - frumos,
galagie, agitatie... dar fara panica.

Azi fusei sa-mi fac un ECG la UPU in Sp. Militar.
TA: 141/73 mmHg
AV (alura ventriculara... adica puls gen): 98/min
Sp O2: 99%

In fine... ramase ca ma caut la tiroida... fac niste TSH, free T4, free T3... si mai stau de vorba cu doctoru' Costea cand o fi de garda... intr-o seara, peste vreo 2 saptamani. Da' pana atunci, pot sa bag niste Aspacardin... cam 3 pe zi. Na... asta fu'.
Oricum... panicati-va, ca cica numa' oamenii inteligenti fac atacuri. Prostii nu fac...
Haidi pa! Si va mai pun o piesa... tot de la IAM, numa' ca e mai noua.
IAM - Offishall (albumul "Saison 5" - 2008).

luni, 14 septembrie 2009

Tatuajul

Da... pentru ca deja stiu povestea (legenda mai bine zis) cu Zaraza si Cristian Vasile (impresionanta, dealtfel), am sa trec la alte astea... recte tatujul pe care sunt pe cale sa mi-l fac. Bine... "sunt pe cale" pentru ca inca nu e gata, dar are la activ cam 3 ore de lucru efectiv. Ce e? E un logo... ca mie-mi place foarte mult o trupa... grozav de mult: IAM (Imperial Asiatic Men). Logo-ul... a fost ales dintre mult variante, s-a supus la vot, astea... momentan, est logo-ul trupei de care zisei. In partea dreapta e reprezentata cultura asiatica, de care baietii snt fascinati (si eu... doar sunt la KaTaNa, nu? ), partea stanga reprezentand elementele de cultura orientala (ei, desi francezi, au devenit musulani).

L-ati studiat? Perfe'. Acum... sirul evenimentelor!

Ma suna un prieten vineri pe la 1 noaptea... sa ma duc la el, ca prietena lui vrea sa ma tatueze. Ca-l fac pe gratis, ca nu-stiu-ce... m-a convins. Si ma duc. Acolo... c-o fi, c-o plesni... mai trag eu de timp... apoi cica sa-mi faca un punct. Fuuuutu-i! Ce pula mea a fost asta, ma? Adica vrei sa zici ca asa o sa ma doara pana il termini? Si atata durere pentru un punct?!?! Un punct, ma?!?! Acuma na... nu puteam ramane cu un punct rosu acolo... trebuia sa rezist.... si incepe tortura. Contur. Daca ma dureau 3 masele simultan, cred ca suportam mai usor. Si stai si indura... am transpirat de m-a luat dracu', am fumat, am mestacat guma, am scrasnit din dinti... Cand era aproape gata conturul, pe care cica nu l-a batut asa tare (ceeee?!?! merge si mai tare!?!?), incep sa-mi tremure maseterii (astia-s muschii aia de pe obraz, cu care mesetci guma). Tremur?!? Naspa... da' stai ca-mi mai tremura si spatele... ma ridic... imi tremura si picioarele... Panica! Nu mai aveam aer... la geam nu puteam sta, ca tremuram si mai tare. Vine asta... "Coco, ai faut hipoglicemie... ia niste zahar". Bag vreo 3 lingurite de zahar... apoi imi da niste Chocapic d-alea... nu puteam sa mananc ca-mi tremura mana. Ma bag in pat... ii cer calciu... mestec doua d-alea de calciu... aroma de cacao... bun, bun. Mai bag niste zahar... stau in pat in pozitia embrioului... tremur... da' niste miscari coreice (ca la coreea Huntington), ample, smucite... Asta zice "Ma, eu sunt chill... ma stapanesc... e Fundeniu' aproape" Eu: "Da ma, si-au sectie buna de cardio"... "Da ma, dac patesti ceva, nici nu mai chem salvarea, te duc eu in brate pana la masina... si-n 3 minute suntem in UPU"... in fine... mai stau, dispare tremorul... nu mai aveam curaj sa ma intorc la tatuat. Si-am tras de timp vreo ora... cica sa ma imbarbatez (sincer, nimic nu m-ar fi imbarbatat, dar na... m-au crezut). Apoi mi-a impus sa nu ma incordez niciun muschiulet. Si-asa am facut. Devenisem una cu durerea... gen... parca asa o ardeam zilnic, cu acele alea batand pe spatele meu... taca-taca-taca-taca... Si-as fi stat sa-l termine, da' sa vezi dracie: eram praf de somn. Se facuse 7 dimineata si singurul lucru care ma mai tinea treaz era tacanitul acelor pe pielea mea. Am renuntat... pana la 10-11 nu mai puteam sta, desi fata care batea era dispusa. Nu am mai rezistat. Adica... pula mea, trec peste durere si ma ia somnu'. Urat.

In fine... astept sa se vindece, iar peste doua saptamani incepem din nou. Diferenta e ca acum stiu cum e durerea aia...

Ce-am putea asculta astazi? IAM, evident. O sa aleg un clip exras de pe un DVD... IAM au sustinut un concert "Live aux pyramides", in Egipt. Piesa e foarte lunga, are peste 9 minute. Impresionant este ca cei 2 (Shurik'n si Akhenaton) canta fara intrerupere fiecare cam cate 4 minute jumatate. Este un efort foarte mare, iar un MC de rap stie ce spun. Piesa imi place foarte mult... iar voi... poate rezistati macar la prima strofa, cea a lui Shurik'n. Auditie placuta:

joi, 10 septembrie 2009

Dezordonat

Mama, ce pauza mare am facut de la ultima postare. Noroc ca la vestiare m-a certat Razvan Lucescu + niste cetateni... vorba rachetilor din "Filantropica":
"Nu contează, zicem că l-au căutat doi cetăţeni."
Ce dracu' am mai facut? Pai... am stat, m-am mai gandit la diverse aspecte, pen' ca viata e complexa si are multe (vezi rachetii de mai sus), am citit bloguri, am dat accept la vreo 2 comentarii, am mai discutat si eu... si revin. Da' am observat ca ultimele mele (cum suna asta... ultimele mele!) postari nu mai au tema. Sau au mai multe. Scriu dezordonat al dracului. Imi pare rau, da' postarea asta tot in dezordine o fac... ca atunci cand vin acasa si-mi arunc camasa pe sarma de rufe, cravata pe fotoliu, boxerii pe masina de spalat...

Ba... tre' sa scriu de site. L-a aranjat menthoru frumos, l-a fardat, l-a dat dracu'... si-arata bine-acum... e sexy-papusa: http://trupakatana.com Gasiti p-acolo toate piesele KaTaNa si Pars Atra, blog-uri, cont de Twitter si MySpace... si-alte alea. Cechiraut!
Eu personal am deschis o serie zisa "Vox Latina Crash Course"... din care pana acum am scris doar Lectia 1 (Thaide & DJ Hum). Vor urma si altele (momentan sunt gata Violadores del Verso si Co'Sang).

Ma duc la tenis de camp. Am fost de vreo 2-3 ori... noaptea tarziu. Am auzit ca dau binisor in minge (eu ii zic bila). Bine, eu ma duc mai mult sa alerg, sa ma misc... mai ales ca in cele 1 ora jum'ate sau doua cat stau acolo nu pun tigara in gura. Decat ma misc. E o cura buna... plus ca asta m-a convins ca inca ma tine corasonu'. N-as putea sa alerg asa de nebun prin parc sau pe banda, ca ma plictisesc de ma ia cu Salvarea (asta e vorba lu' Nicu... cand e ceva in exces, inseamna ca "te ia cu Salvarea"). Poate ajung sa si inot in iarna asta, cine stie... Astept propuneri si invitatii!
Si apropo de faptu' ca inca ma tine corasonu'... cred ca pot sa urc si canapeaua. Nu ma... cred ca pot sa beau cafea din nou. Eu... care beam cafea la 8:00, RedBull la 11:00 si-alta cafea pe la 21:00... sa ajung s-o savurez doar din miros. E aiurea, ma.
La munca, directoru' medical... Dr. Marius Arnici, m-a luat la misto... cica diuretic si calciu-blocant imi mai trebuie. De-atunci m-am lasat definitiv (sper!) de Metoprolol si de beta-blocante in general... asta cand mi-am dat seama ca dupa un tratament mai lung pierzi forta din cocosel. Nu tre' sa ma mai panichez, ca totusi... fara cocosel e rau, cred.
Da' stiti ce-am observat? Ca atunci cand le zici oamenilor de asa ceva... unii zic "Si eu am avut" sau "Am un prieten care are si el"... ei nu vorbesc despre asta. E un fel de tagma, o breasla a panicatilor: nu prea vorbesc despre asta, dar vorbesc cu cei pe care ii aud ca au trecut prin acelasi drac. Closed... for now. Pana la noi evenimente.

Acu' vreo 2-3 saptamani cand am fost ultima oara la Nicu, s-a bucurat cand i-am zis ca imi plac Ricchi e Poveri, Al Bano & Romina Power si-alte italienesti d-astea. Mi-a zis ca eu cand eram mic, adormeam cu muzica italiana. Imi punea "tata" (ghilimele pentru ca e tata doar prin prisma spermatozoidului donat) castile pe urechi ca sa adorm. Si cica era o melodie cu... "Bella bionda, mamma mia! Ma che bella Napoli... Pizza, Roma..." nu-stiu-ce. De-atunci caut piesa asta, si-a dracului dac-o gasesc. Nici macar versuri pe google. Am cautat pe youtube, mi-am luat albume de muzica italiana (asa am ajuns la Gigione si Tony Santagata - o sa aveti placerea)... Eh... aia nu e de gasit! Am gasit in schimb alte piese... care ma binedispun al naibii.

Cand eram mic, cica lu' matusa-mea ii ziceam "Picina". N-avea nicio legatura cu numele ei... Marcela. Dar am gasit acum o piesa...

Bionda Bella Bionda
Asculta mai multe audio Muzica

Acum sa vi-i arat p-astia... pe Gigione, Girasoli, Vianello, Orietta Berti (tipa de mai sus, cu "Bella Bionda")... cu Tony Santagata nu mai pun, ca nu gasesc ceva ok pe youtube.

Primul... e Gigione. Mi se pare atat de comic omu'... si piesa e amuzanta rau. Luati Gigione :))



Edoardo Vianello e mai serios asa... dar piesa tot amuzanta e. E despre o gagica bronzata bine... gen pasaricile de Costinesti :)


Orietta Berti are o piesa super-simpatica... ta-na-na...
"L'amore è come l'edera, s'attacca dove vuole" - Dragostea e ca iedera, se agata unde vrea :)
"Eran giorni tutti per me, eran giorni tutti per te"


I Girasoli... p-astia ii gasesti cam greu, desi au scos foarte multe discuri. Pun o piesa mai vesela asa... despre struguri. Ca tot am fost eu la cules sambata trecuta... si m-a bronzat pe spate soarele de la "campagna". Uva inseamna struguri... iar "Fogarina" e soiu' lor. Diridin din din...


Acuma... ne mai auzim. Eu o sa-i tot ascult p-astia, ca prea le dau saltarete.
...si sa aprindem o tigara (trabuc n-am), acum c-am terminat opera. You kno'... when the fat lady sings.

Si daca tot o dadaui in d-astea cu "doamna grasa" ca Will Smith in Independence Day, uite ce intreaba un prost pe Yahoo Answers:

"in the event 2 celebrate a victory, a cigar is smoked. Why ? they always say wait till the fat lady sings... Who is the fat lady & ??? she needs 2 sing first ???"