joi, 19 februarie 2009

Made in China



* Ambele poze de mai sus sunt facute de Andrei Pungovschi pentru Mediafax. Mi-am permis sa le pun aici pentru ca mi se par foarte expresive. Pe aceasta cale tin sa-l felicit si pe Andrei Pungovschi pentru calitate si expresivitate.

Alaltaieri, tot dimineata la cafea si tigara (de data asta am avut cafea), vizionam iarasi stirile. Ca-n aproape fiecare dimineata de peste saptamana. Nu mi-e deloc rusine sa recunosc ca mi-au dat lacrimile cand am vazut imagini similare cu ale celor pe care le vedeti mai sus. Similare, doar ca filmate.
Si ce-am aflat? Ca zeci de chinezi s-au instalat in fata Ambasadei Chinei, in semn de protest fata de conditiile de lucru oferite de patronii romani. Bine, nu numai in semn de protest: ideea e ca in alta parte nici n-ar avea unde sa se duca; pentru ca pe vremea asta, cand mi-e mila pana si de cainii din cartier (Luca, Toni si restul haitei...), patronii la care erau angajati i-au dat afara din camere. Fara bani, fara mancare, fara sa cunoasca limba romana sau macar engleza. Doar cu bagaje si cu ce-aveau pe ei.
Jandarmeria sau Pompierii le-au instalat si ei niste corturi, in care se inghesuie unul intr-altul, ca puii de gaina sub aripa pasarii: ca sa nu le fie frig, sau mai rau - sa degere. Se incalzesc la foc, amintind de filmele cu ghetto-uri newyork-eze, de "homeless people" din Bronx, Brooklyn, Queens, etc. Stau si ma gandesc acum la faptul ca Cheloo de la "Parazitii" e mult mai expresiv decat Eminescu, Macedonski sau Minulescu. Pentru ca poezia strazii le bate pe toate. Iata dar si 2 versuri din piesa - care e printre prefaratele mele - "Goana dupa iluzii":

"
Ai averea-n pungi , noptile sunt lungi cand ti-e foame
Si poti sa tremuri liber ca pasarea invelit in cartoane"

Stiti la ce m-am gandit dup-aia? La ce-ar fi facut romanii in situatia chinzilor. Ganditi-va: singuri intr-o tara straina, fara bani, fara sarviciu, fara adapost, fara sa conoasca limba. Pai va zic eu ce-ar fi facut. De fapt, nici nu cred ca e nevoie, ca ne zic stirile in fiecare zi: jafuri, talharii, furturi, spargeri, inselatorii, violuri, crime. Chinezii vad ca stau linistiti in treaba lor. Singura lor forma de protest e faptul ca stau acolo. Si lumea care-a fost impresionata de situatia lor le duce mancare si paturi. De fiecare data cand binefacatorii pleaca, chinezii ii petrec cu aplauze. Nimic mai mult nu e necesar. Nici vorbe, nici inclinat din cap, nici pupaturi. Doar aplauze. Si astea spun tot. Sunt oameni veniti sa munceasca, sa aibe bani pentru a trimite rudelor din China. Va dati seama ca ei, dintr-un salariu minim in Romania trebuie sa trimita si acasa. Imbracamintea? Ii concureaza cu succes inhalatorii de prenadez si cersetorii de pe ruta "Republica - Dristor 2".

Sper doar ca Ambasada va rezolva cumva si-i va trimite pe toti acasa. Pentru ca asta vor. S-au saturat de patroni romani, de romani si de Romania. Sincer sa fiu... si eu.

miercuri, 18 februarie 2009

Despre "Moartea lui Marian Cozma" si presa din România

Ieri dimineata, facandu-mi tabietul matinal, savurand o tigara si un energizant (s-a terminat cafeaua ), privesc dar si stirile... si tot schimb Realitatea pe Antena 3 si Antena 3 pe ProTV. Si pe toate 3, aceeasi stire. Unii o dezbateau in studio, altii o relatau de la fata locului. Marian Cozma a fost ucis in Ungaria de catre niste tigani. "Marele handbalist roman" - clasificat asa post-mortem, pentru ca el cat a fost in viata n-a fost bagat in seama de aceleasi canale de stiri, care prefera sa-mi semnaleze zilnic niste declaratii agramate venite din partea unor miliardari analfabeti ca Vasile Turcu, Cristi Borcea, verii Becali, etc. Spuneti-mi si mie de cate ori a fost pomenit la stiri sportive numele lui Marian Cozma. Deci? Asa stim noi romanii sa ne recunoastem valorile... din orice domeniu: post-mortem. "Cineri gloria sera venit" - "Recunostinta pentru morti vine prea tarziu".
Nationalismul romanesc, mandria asta nationala a spargatorilor de seminte (si nu numai - suntem recunoscuti ca spargatori de seminte, bancomate, case de schimb valutar, masini, etc.), infloreste in mod sublim si exaltant numai la meciurile nationalei; meciurile de la turneele finale, pentru ca - nu-i asa - in rest nu prea suntem mandri de performantele din ce in ce mai nule ale "tricolorilor".
Marian Cozma a fost un bun sportiv, un om extraordinar, dupa cum se zice... de acord. Dar chiar e cazul sa se faca atata tevatura? Dezbatere nationala? Multe ore alocate in emisiunile de stiri? Ca sa ce? Sa vad ca 2 vecine spun "Era un baiat bun, dadea mereu cu saru'mana"? Se subintelege; ca dupa cum zicea Horatiu, "de mortuis nil nisi bonum" - "despre morti, doar vorbe de bine".

Ma enerveaza la culme goana asta dupa "senzational" - care senzational inseamna pentru ei un priveghi, o masina mortuara, lume in doliu. Un rapper, MC la trupa CTC (Vlad Dobrescu pe numele lui) zicea intr-o piesa ca "toate stirile bune-s stiri proaste". Si asa e, pentru ca suntem niste devoratori de violuri, crime, moarte, inundatii, alunecari de teren, accidente de masina. Sunt satul de figurine gen Catalin Radu Tanase...
Se intra cu bocancii in durerea si doliul unei familii, priveghiul le e intepat de microfoane, scrutat de camere de luat vederi. Se pun intrebari mistuitoare unor persoane care abia pot raspunde printre lacrimi... "Voia sa castige multe cupe, sa ajunga la o echipa mare, nu-i asa?" - dupa ce ca omul ala e si-asa indurerat si plans, il mai intrebi ce-ar fi facut baiatul lui daca ar mai fi trait. Nu vi se pare o mare nesimtire, o mare impertinenta?!?! Nu vreau sa stiu daca manca oul fiert sau "ochi", ce-a baut in seara in care a fost ucis. Important e ca a fost omorat de niste tigani unguri, ca am pierdut un sportiv mare. Important e ca aia sa fie prinsi. Important e ca aia care omoara cu pumnul, cutitul sau autoturismul sa fie pedepsiti (nu cu suspendare).
Poate veti zice ca sunt insensibil, ca nu ma intereseaza moarte unui om... In fiecare zi mor multi oameni, multi romani... va afecteza si va intereseaza moartea fiecaruia dintre ei? Stiti cand a murit Al. Paleologu, de exemplu? Stiti macar cine-a fost? Ce-a facut pentru Romania? Nu stiu... dar cred ca pe romani mai mult i-ar afecta moartea lui Florin Salam - care a avut "marea realizare" de a adapta "Desteapta-te romane" pe ritm de manele, IN ZIUA NATIONALA DE 1 DECEMBRIE, pe un post national pe care nu vreau sa-l mai citez (l-am citat mai sus... incepe cu "Pro" si se termina cu "TV"... Salam era? sau altu' ).

Prin urmare:
- sa asteptam dar sa ne moara valorile nationale, rand pe rand, ca sa-i putem aprecia.
- sa ne interesam cat mai amanuntit de priveghiuri, inmormantari (de ce nu si de imbalsamari? ), de parerile vecinilor din cartierul decedatului. Totusi, s-a transmis "live si in direct" inmormanarea unui mare roman (rrom, de fapt), mare "om de afaceri" din Craiova... cred ca mai tineti minte. S-a inregistrat atunci cea mai mare densitate de urmariti general pe kilometru patrat.
- sa facem mereu din moarte "bombe de presa", ca sa aibe ziarele cu ce sa umple foile si televiziunile emisiuni cu audienta in care sa poata intercala calupuri de publicitate (ca doar tre' sa stim ce detergent sa folosim, pasta de dinti, la ce banci sa apelam pentru credite, si trebuie ca si Andreea Esca sa-si ia salariul intreg, nu? ). Sa luam interviuri tuturor cunoscutilor victimei, vecinilor de bloc sau de strada, fanilor, admiratorilor sau celor care asista la inmormantare.
- sa facem conturi pe Hi5 in memoria defunctilor, sa postam mesaje de admiratie pentru oameni pe care nu i-am cunoscut nici de la televizor, darmite in "real life".

11 februarie 2009

Scafandrul si fluturele

N-am scris niciodata despre un film... pentru ca nu-mi place sa citesc prea multe despre filme. Recunosc ca inainte sa ma uit la un film ma uit pe imdb: nota, cate voturi, plot, summary... Da-n general nu-mi place sa stiu ce si cum. Nu prea ma uit la horror (astea noi) pentru ca multe-s atat de proaste incat devin amuzante (evitati Mirrors ... nu ratati The Others ). Comediile (iarasi, astea noi) nu prea genereaza zambete. Adica glume mult mai amuzante fac prietenii mei cand iesim la bere. De-aia ma uit la drame, filme inspirate din realitate, filme low-budget... Imi plac filmele romanesti ca au putin din toate... o poveste de dragoste, umor fin, o drama, sunt jucate bine. Filantropica, Occident, Batalion disciplinar, Atunci i-am condamnat pe toti la moarte ( Moartea lui IPU), Moartea domnului Lazarescu, Cel mai iubit dintre pamanteni... la fel e si productia italiana "La vita e bella" - e comedie, "romnace", e drama, e razboi...
Imi place "12 Angry Men" pentru ca te pune pe ganduri, te face sa gandesti, uiti de altele si te concentrezi pe cazul ala. Remarcabil e faptul ca 95% din film se petrece intr-o singura camera. Asa cum 80% din "Marfa si banii" e filmat intr-o dubita. Asa cum in "Rear Window", totul se petrece in spatele blocului plus o camera... si totusi te face sa te implici, sa traiesti investigatia, si spaima... Mai multe filme favorite sunt la ... "Filme favorite" , in profil.

Acum vreau sa revin la Scafandrul si fluturele. E o intamplare adevarata (la fel ca "A Beautiful Mind", "Catch Me If You Can", "The Pursuit of Happyness", "Something the Lord Made" si multe altele).
E un film frantuzesc, original numindu-se "Le Scaphandre et le papillon", in engleza zis si "The Diving Bell and the Butterfly".
Rolul principal e foarte bine jucat de Mathieu Amalric (cei care au vazut "Munich" il stiu... nu e greu sa va imaginati ce personaj interpreta). Iar frantuzoaicele sunt frumoase, intr-adevar
Personajul e Jean-Dominique Bauby... editor si redactor-sef la revista ELLE, care la 43 de ani face un accident vascular cerebral. Apoi omul a "scris" o carte, dupa care s-a facut si filmul. O carte cu acelasi nume. Vizionand filmul, o sa vedeti de ce am pus ghilimele la "scris"...

Frumos regizat, actorii au o prestatie mult peste medie, MUZICA e de exceptie... cat despre subiect... poate va pare asemanator cu "Awake"... dar sigur e mult peste.

Am scris chestia asta pentru ca am un prieten bun care sceptic mereu cand aude de filme non-americane. "Le scaphandre et le papillon", "La vita e bella", "Filantropica" demonstreaza din plin ca nu numai americanii stiu sa faca filme... mi-am luat - si astept cu interes sa vad - "Quemar la naves" (Mexic, 2007). Bine, eu sunt si fan al filmelor chinezesti cu Kung-Fu, dar la alea e doar chestie de "iti place genul sau nu", deci am preferat sa le las afara din discutie.

Pun aici un fragment din film... sper s asi intelegeti vorbele, ca-s geniale. Muzica e semnata de Bach (Concerto in F minor - BWV 1056)



Daca am convins pe cineva... s-aveti vizionare placuta.

3 februarie 2009

N-avem timp (Oldies Part 2)

Facand un zappin' intr-o oarecare dupa-masa (cred ca sambata era), dau de emisiunea "Garantat 100%", pe TVR1. Moderatorul Cătălin Ştefănescu - baiat destept, dupa cate am vazut in emisiunile pe care le-am prins din intalmpare - il avea invitat pe Andrei Pleşu. Pleşu imi place din multe motive, dar cel mai relevant e ca l-a pus la zid intr-un articol, pe Aurelian Bondrea - rectorul comunist al Spiru Haret, mare mahar mafiot cu Romania de Maine. Cred ca fundatia a fost infiintata in 22 august. Asta ca sa-mi pot explica ce insemna "maine"...

Revenind la Garantat 100%: s-a vorbit despre basescieni, Biserica, patrioti, despre cum suntem vazuti in cancelariile occidentale... dar la un moment-dat, Pleşu spune:
"...vorbesc din ce in ce mai rar cu prietenii... asta este o forma de patologie contemporana. Noi nu mai avem timp. A nu avea timp este un pacat, o boala ... eu vorbesc din cand in cand cu prietenii mei mai vechi la telefon si de obicei toate conversatiile se termina asa: 'dom'le, poate ne vedem si noi odata la un moment-dat', dar stim sigur ca n-o sa ne vedem"

Pentru cine e interesat si are timp, emisiunea inregistrata e aici: http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy50dnIucm8vZW1pc2l1bmUucGhwP2lkPTU4MCM_ , cea din 14.01.2009.

Atunci mi-am dat seama ca... si la mine e la fel. Vorbesc cu prieteni la telefon sau pe messenger - prieteni cu care-am tot ars-o ani buni - si ramane ca ne vedem odata... Plec la 8, ma intorc la 19. Uneori ma intorc la 22-23. Si seara am lucruri de facut. De la cumparat diverse, platit diverse facturi la spalat manual si calcat camasi... daca apuc sa vad si-un film, e bine. In general apuc, deci ma culc la 2 si ma trezesc la 7. Prietenii:

Childhood
- Gălu o sa citeasca asta mai devreme sau mai tarziu, o sa si comenteze (nu-i asa, ma? ). Cu el m-am vazut acum vreo 3 saptamani. Sa-i pun pe un stick cele 6 serii ale "The Wonder Years". Noi doi, dupa o ora de "brainstorming" la telefon... ne-am adus aminte cum se numea, si-asa am putut sa-l caut pe torrents.
Fac o mica paranteza aici - serialul asta mi-a marcat adolescenta, m-a facut sa regret copilaria... pentru curiosi sau pentru cine vrea sa-si aduca aminte, e aici "Theme song" - http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PS1DWlJ1ZHhELU5R , iar aici ceva ce mi se pare super-tare... "deep shit" http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PXk4bTJZTEVYNlFvJmFtcDtmZWF0dXJlPXJlbGF0ZWQ_
Cu Gălu nu ma mai vazusem de vreo 2 ani. Desi stam amandoi in Bucuresti... desi am batut mingea pe maidan multi ani la rand... Sincer, chiar aveam emotii cand m-am vazut cu el.

- Flocu (Florin in cheama, de-acolo si porecla). Flocu a fost cu mine in clasa 12 ani. In vreo 2 am stat in aceeasi banca. Statea cu mine-n cartier. A fost primul din gasca(,) care a avut TV Color. Goldstar. Dimineata, toti eram la el sa vedem "Lidia si floarea cu sapte culori" ( pentru curiosi aici: http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PUtPQi1aTURESUdVJmFtcDtmZWF0dXJlPXJlbGF0ZWQ_ ) Tra-la-la. Si "Sandy Balle" ( http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PXZoOFdubm9yTEt3JmFtcDtmZWF0dXJlPWNoYW5uZWxfcGFnZQ__ ) Si tot la Flocu mai jucam "Renegade" pe HC-90 (asta era un computer romanesc - ceva de genu' http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy5ob21lY29tcHV0ZXIuZGUvaW1hZ2VzL3dhbnRlZC9lYXN0ZXVyb3BlL0lDRS1GZWxpeC1IQy04NV9uZXcuanBn ).
Si vreo 2-3 ani de faculta, tot cu el am ars-o (celebra 004 din P15). Alaturi de Lupu, Doru, Şmecu. Si-apopo de asta: "You are making Hunto very proud"
Pe el l-am vazut tot acum 3 saptamani... cand am iesit si cu Gălu. De cand a avut nunta, acum 2 ani, ne-am mai intalnit fugitiv pe la metrou. Vorbisem prin august sa iesim la o bere... era la mare atunci. A ramas pe cand se intoarce. Si ne-am vazut in ianuarie.


- Ducşe... a terminat Matematica. Ne cam batea pe toti la şah. La fel... in 6-7 ani, ne-am vazut de vreo 3 ori la metrou, din intamplare. Era pescar, cu undite artizanale, homemade. Intr-o escapada d-asta pescareasca tin minte ca era sa ne taie un recidivist. Era si Ducşe un mare batator de minge, fan filme commando, mancator de "boambe cu sare" (corcoduse verzi cu sare), constructor de cazemate, fan HC-90 ...

- Martinez era mai mult cu jocurile alea cu joystik, si el constructor de cazemate, dar si proiectant. Omul care ne lua pe toti sa ne dam cu bicicletele, cu care ne plimbam 5-6 ore pe zi, omul care a gandit si provocat aventura din canalul de scurgere al unui lac. A iesit un fel de film horror atunci. Nu l-am mai vazut de multi ani, din auzite stiu ca face chestii ilegale. Am auzit mai nou c-ar fi la racoare. E posibil...

- Mikiriki. Despre asta as putea spune multe. Si sa zicem ca spun multe, daca prin "multe" intelegeti ce trebuie. Cu el ma mai vad, dar intamplator.


Highschool & University:
Mando - e unul dintre foarte putinii cu care-am ars-o in ultimii ani de liceu. Zilnic. De la iesit in oras la teme la fizica. A facut o scola militara, am auzit ca lucreaza in armata acum, tot in Bucuresti. In ultimii 7 ani l-am vazut o singura data, acum vreo 4 ani.

Puiu
- cred ca si el o sa citeasca asta, ca are cont pe netlog. Cam toate aventurile din primii 2-3 ani de faculta le-am trait cu Puiu... gagici, baute, chefuri, pariuri, whist, restante, CM 2002, murit de foame, lipsa acuta de tigari (de la el am inceput sa fumez... Viceroy rosu), filosofie cu radacini adanci in realitate.
E bine ca acum mai margem impreuna la meciuri la Dinamo.
Din aceeasi gasca... Madala si Runky. Din Targu-Jiu amandoi. Runcanu cred ca a teminat pana la urma Automatica. Cert e ca visa sa ia la actorie, si-am constatat ca a luat. L-am vazut la un zapping, intr-un serial pe AcasaTV.



Roşca
- coleg de grupa initial, apoi de serie, apoi de an. Tot prin anii 2-3 de faculta am ars-o si cu el. Nu stiu cum dracu' facea si ce le zicea, ca daca-i ziceam in club "Uite, imi place de aia"... in 10 minute venea cu ea si cu inca una sa mergem in vreun bar la o cafea. In ultimii 4 ani am vorbit de vreo 2 ori cu el.
Ultima data acum un an, cand mi-a zis ca e rezident pe chirurgie pediatrica in Iaşi. Altceva nu mai stiu, nu mai am numar de telefon... nimic.

Ar mai fi si altii... ar insemna sa ma lungesc la infinit cu scrierea asta. E un fel de review personal, ca sa-mi aduc aminte. I-am scris pe cei cu care ma vad foarte rar sau pe care nu i-am mai vazut de ani. Si sunt sigur ca am avea multe sa ne spunem... Dar na... prietenii se mai schimba odata cu serviciul, odata cu locuinta, odata cu intemeierea unei familii, odata cu mai multe. Unii pleaca, altii vin. Unii raman.
Dar asta e... de la anume varsta in sus nu mai avem timp. Cateodata as vrea doar sa am mai mult timp sa dorm...



Despre nobila meserie de doctor

In primul rand, nu stiu daca sa pun ghilimele cuvantului "nobila" (aici am pus).
In al doilea rand am sa scriu de ce cred(eam) ca e nobila, il al treilea... de ce inclin sa cred ca nu prea e.
Pe la interviuri sunt intrebat mai mereu ce m-a facut sa dau la medicina. Pai m-a facut profu' de biologie (mult respect), apoi faptu' ca stiam bine si-mi placeau chimia si biologia si ar fi fost pacat sa nu valorific trebusoara asta, faptu' ca nu-mi plac hartoagele gen "balanta/ bilant/ registre de casa/ intrari/ iesiri/ contu' 421, 101, bla-bla" (cica trebuia sa dau la ASE), dup-aia mama care era bucuroasa ca schimb macazu' ca Acarul Paun si-o sa fiu primul doctor din increngatura arborelui genealogic al familiei. Dup-aia a fost mandria mea personala si gandul c-o sa fac chestii interesante, c-o sa fac si-o sa dreg, sa vindec, sa tra-la-la.
Si m-am dus... si era ok. Si eram mandru ca eu eram "la medicina". Si "taiam morti" (nu-i nici "creepy", nici "fun" ). Si paream destept, si invatam mult (bine, partea cu invatatu' mi-a trecut cand am invatat de-am rupt la un examen, la care am scris bine 5 subiecte din 6... si-am luat 4). Imi placea ca aveam laboratoare, ca faceam 29/30 la proba practica de "sarme, felii, puncte". Aici am sa fac o mica paranteza, ca poate suna ciudat "sarme, felii, puncte".
Sarmele, intr-un capat aveau un numar, iar celalalt capat era legat de un element de la cadavru (de ex. muschiul rotund pronator/ nervul peronier comun/ vena saphena magna). Elementele astea trebuiau recunoscute.
Felii: si feliile aveau sarme uneori. Era de ex. o felie de brat, si trebuia sa scrii din ce treime a bratului face parte (asta se face in functie de raporturile nervului radial - posterior, lateral, anterior).
Punctele erau desenate cu creta pe oase. Si-aveau si ele numere, desemnand elemente gen sulcus nervi ulnaris, facies lunata acetabuli, epicondil medial, proces stiloid, tra-la-la...
Si era frumos, si studenteste... invatam noptile, cafea, tigarete... ma destindeam cu fete, filme, Heroes III si discutii pe holul caminului...

Dup-aia am vazut "Filantropica". Si-acolo ...
Don Pepe: Demnitatea ta? La banii tăi, tu îţi permiţi să ai demnitate? Hai, sa-ţi spun o poveste. Prin anii 50, când eram şi eu tânăr, vroiam să mă fac mare scriitor, ca tine. Ştii cât m-au costat gărgăunii ăştia? Cinci ani de Jilava. Tovarăşii n-au apreciat manuscrisul. Acolo, la puşcărie, afli exact cum stă chestia cu demnitatea. O ţigară la gardian? O zi de demnitate. S-au terminat ţigările? Mare atenţie când te-apleci. Şi după cinci ani, când m-au scos, ce crezi că a aflat băiatu'? Că-şi-afară-e-la-fel. Aşa că, demnitatea ta ţi-o bagi, mata, în poponeţ, ca să nu ţi-o bage alţii pe-a lor. Şi, în ziua când o să ai destul mălai ca s-o întreţii, poţi s-o scoţi de-acolo şi să ţi-o pui bibelou în bibliotecă.

Dup-aia am vazut eu ca e plictiseala in Bucuresti cand prietenii-ti sunt la mare. Am vazut ca e nasol sa iei Winchester la bucata, ca e dificil sa comunici prin bip-uri, ca nu e bine sa mananci 3 zile la rand lapte batut cu paine... ca nu e bine sa-ti vinzi telefonul (ala de pe care macar iti permiteai sa dai bip-uri) ca sa-ti poti achita regia de camin si sa poti face lichidarea. Puiu (cuantique27) le stie si le-a trait si el pe toate astea. Am vazut ca(,) corcodusele nu prea tin de foame (salutari lu' Shogunu', the man without tooth); si ca-ti iei amenda daca n-ai bani de bilet atunci cand mergi la examen la Semiologie (macar l-am luat, "and that saved the day", si ca e nasol sa mergi pe jos din centru pana in Regie (mersi menthrore si mersi Vudu - S.K.Dron representin' - pentru tovarasie). Am vazut ca e nasol sa salivezi la mancarea pentru bolnavi...
Am vazut ca pentru un job, nu ajuta la nimic sa stii sa palpezi ficatul, sa percuti splina, sa faci un semn Giordano sau sa recunosti un L.E.S. sau un Sindrom Koenig. In studentie, stii multe... dar nimic care sa te ajute sa faci ceva din care sa iasa bani.

Si dupa ce-am constatat treburile astea empiric, am vazut eu ca rezidentii au salarii de mizerie. Am citit si un post pe forumul imed.ro in care o tanara rezidenta casatorita zicea ca de la 7:00 pana la 15:00 mananca un covrig si bea o apa plata, iar sa viseze la concedii mare/munte nici nu se punea problema. Apoi m-am gandit cum ar fi sa fac si eu asta pentru inca 5 ani. Gademit! Am vazut ca orice mica greseala este taxata de media, marile realizari nefiind nici macar pomenite. In Romania sunt mediatizati analfabetii, incultii, vedetele porno, jucatorii la loto. Orice mic malpraxis creaza un scandal mostru, desi "inculpatul" are un salariu de femeie de serviciu. Pentru 800 ron sa-mi asum responsabilitatea unei vieti?!? Hai lasa-ma! Spaga, ciubuc, bacsis... nu am de gand sa iau. Multi doctori iau... evident, nu se poate trai doar cu aer.
Chestia asta cu demnitatea... mandria de a fi medic e valabila numai la unii. Dar ce demnitate mai ai cand ajungi sa astepti un plic cu cateva sute de ron de la un pensionar cu neoplasm de colon?!?! Visele se mai schimba uneori. Si eu visam sa ma fac aviator. Unii-si permit sa guste demnitatea, altii fac sacrificii. Unii sunt tinuti in puf si-n cei 6 ani de facultate, si-n cei 5-6 ani de rezidentiat. Altii se sacrifica, isi taie toate poftele, invata sa rabde doar ca sa se faca doctori. Eu n-am facut nici una, nici alta. Eu mi-am schimbat visele. Bani n-aveam de unde sa primesc, sa-mi sacrific 11-12 ani din tinerete traind cu 8-900 ron pe luna... nu m-a lasat inima. Nu m-am indurat. Mi-a fost mila de mine... Si-am invatat ca poti face si altceva, toata treaba e sa stii sa te adaptezi rapid, sa inveti din mers... sa fii dispus sa inveti. Sa alegi ce e mai bine pentru tine... sa decizi ce vrei: "sa-ti traiesti tineretea" sau "faima la varsta senectutii". Si tineretea dureaza putin. sau cel putin trece al dracu' de repede...
Ii ziceam unui prieten ( ubicuul_de_serviciu ) ca daca as castiga foarte bine din fabricat si vandut remorci, as vinde remorci de tractor. Nu vreau sa n-am bani de tigari sau sa ma bat pe locuri in metrou, vreau sa-mi permit sa-mi pot scoate fata la o pizza, vreau sa ma plimb, sa vad lume si locuri, sa ma-mbat din Jack si nu din Unirea, sa nu aleg barurile dupa "cat costa berea"...

Citez din scenariul filmului "Filantropica":
OVIDIU
Am şi eu o întrebare pentru dvs. Cu ce mijloc de transport aţi venit în ziua respectivă, joi parcă, nu? la localul unde spuneţi că ne-aţi văzut?
SIMPATICUL (OFF)
Cu maşina personală.
OVIDIU
Cu maşina personală. Ce profesie aveţi?
SIMPATICUL (OFF)
Sunt student.
OVIDIU
Ce studiaţi?
SIMPATICUL (OFF)
Studiez la o facultate particulară.
OVIDIU
Bun. Acum am să vă arăt ceva [...]
Domnule Ducă, pot sa pariez că domnul student habar n-are nici cât costă, nici cum se foloseşte acest obiect. Ţineţi pariul?

DARIUS DUCĂ
De ce nu, e un test interesant... Spuneţi, domnule Fotică, ştiţi cât costă un tichet de tramvai?


INT. APARTAMENT BUCUREŞTEAN - NOAPTE. SIMPATICUL se apropie rapid de ecranul televizorului, pentru a studia biletul în detaliu. Parcă simţindu-i manevra, OVIDIU depune tacticos obiectul pe masă. Privirea SIMPATICULUI se întoarce spre cei adunaţi în jurul lui, implorând ajutor. Dar „gaşca‟ pare la fel de încurcată ca şi el...
[...]
OVIDIU
À propos de bătut câmpii, domnule. În loc să vă pierdeţi vremea cu poveşti ştiinţifico-fantastice, ieftine, aţi face mai bine să luaţi, din când în când, tramvaiul sau troleibuzul... aşa, măcar o dată pe an, de curiozitate. Aţi vedea un pic de viaţă adevărată... şi poate v-ar mai trece pofta să faceţi glume proaste la televiziune. Nu vă bateţi joc de ce nu cunoaşteţi domnule student. Dacă tot aţi avut noroc de părinţi care vă ţin în puf, încercaţi să fiţi mai modest... Şi vă rog eu mult, faceţi un tur cu un mijloc de transport în comun, la o oră când oamenii se duc la servici, întrebaţi-i de cât timp n-au mai călcat într-un restaurant. O să fiţi surprins...


29 ianuarie 2009

Pars Atra - Mentes Occultae

Ieri s-a intamplat o chestie pe care-o astept de 2 ani. Sau 2 ani si ceva... Nu stiu daca a iesit bine sau prost, important pentru mine e ca a iesit. Se numeste "Mentes Occultae" (Ganduri Ascunse) si am scris la el in astia 2 ani. Dup-aia am pus versurile pe tobe... si-a iesit niste rep (rap, hip-hop ... cum vrei sa-l numesti). Dar e underground... De-aia NU-L RECOMAND (ba din contra): cubberilor, manelistilor, tractoristilor, chiulangiilor, agramatilor, etc. (acum observ ca aceste categorii pot coabita uneori toate intr-o singura persoana).

1. Praefatio. E prefata, evident. Se explica motive... despre "Ce-i mâna pe ei în luptă" (recte pe mine).

2. Deus meus (Dumnezeul meu). Este despre puterea de manipulare a Bisericii in general si a sectelor care se vor oculte. Manipulare in masa... e vorba de marketing si de credulitatea noastra ca specie.

3. Insania doloris (Nebunia suferintei) - e inspirata dintr-un pasaj al lui E. Cioran, pasaj ce poarta titlul de "Lypemania" - termen folosit pentru prima data de Esquirol (in traducerea lui Cioran - "Nebunia suferintei" ). Pasajul introductiv este rostit de actorul Christian Bale in filmul "American Psycho".

4. Interfector perfectus (Ucigasul perfect). Strofele nu-s prea relevante. Important e refrenul. Guvernele super-puterilor ne ascund multe... dupa cum zice si Dr. Bartzen in "Phoenix Lights Secret Technology" (este un pasaj audio in finalul piesei).

5. De amore (Despre Dragoste). In acest episod apare si "Leoaica tanara" a lui Nichita Stanescu, cat si Cupidon/ Eros. Ideea e ca dragostea te pandeste din intuneric, si cand gaseste momentul propice... iti sare la gat.

6. Mentes occultae. Sunt genul de ganduri care nu te lasa sa (a)dormi. Mai ales daca te gandesti ca cel mai mare inamic al speciei umane nu sta ascuns, nu vine din iad, nu vine din spatiu, nici de sub pamant. E chiar omul. Facem experimente atomice, experimente genetice (de ex. killer bees), defrisam, poluam, suntem stressati, bagam dava la vena, ne omoram din cauza ca avem dumnezei diferiti... Ne indreptam cu pasi mari spre autodistrugere. Cum zice si Carl Sagan:
"...an organism at war with itself... is doomed"
Cine e Carl Sagan? http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Sagan

7. Succubus. E o fata. Un demon. Un oarecare "ideal feminin". Termenul de Succubus tine de cultura medievala si e pomenit de Heinrich Kramer in "Malleus Maleficarum". In colajul de mai jos, sunt cateva interpretari artistice ale acestor demoni. Pasajul introductiv ii apartine actorului Mikey Rourke, in filmul "Sin City". Colajul: http://www.youtube.com/watch?v=VhzMNSGvdso

8. Post Mortem. Am pretentia (marea pretentie! ) sa sustin ca e un melanj de stiluri; ale poetilor mei preferati: Macedonski si Bacovia. Apare acolo si numele unui volum de Arghezi... doar pentru ca mi-a placut cum suna. Important mi se pare "pastelul" din prima strofa si motivul "discursul viermelui":
Al. Macedonski:
,,A! iată, zice unul, e omul ş-a lui fală...,
Priviţi-i slăbiciunea sub piatra mormântală,
Şi el a fost în lume întâiul dobitoc!
Mânca pe celelalte ca lupul într-o turmă...
Mâncat va fi acuma de cele de pe urmă;
Loc viermilor să intre!"
Şi viermii-avură loc...


9. Colligatum
"COLLIGÁTUM s.n. Scriere legată împreună cu altele în acelaşi volum. ♦ Volum care reuneşte mai multe lucrări diferite; colegat. [<>Exitus (iesirea). Concluzii... ideea de ansamblu a celor de mai sus.

11. XIII (e Bonus Track, pentru ca nu se incadreaza in peisaj). E despre "13-15 iunie 1990". I-am pus titlul de "13". Multumesc pentru "asamblarea imaginilor", baietilor din Grupul de actiune "Noii Golani". http://www.youtube.com/watch?v=Shi4Wr5n-pc&feature=related



No Mo' [Pars Atra / KaTaNa] - 2008
10 octombrie 2008

Oldies

M-am trezit pe la 3:00 ... o fi fost 3:01, 3:02... p-acolo. Aveam pofta de ceva dulce. De obicei e Finetti, vreo nectarina ceva, ciocolata cu menta... acum era doar iaurt cu fructe. Nu stiu cu ce fruct anume era, dar mie mi s-a parut gen Tutti Frutti. Si ies pe balcon la tigara, mai era niste Cola pe fundul sticlei... cam cat de-o-nghititura asa.
Visasem cum se surpa pamantu' sub mine... si pana sa ajung acolo la fabrica aia sub care se surpa pamantu', aveam o trotineta cu motor pe care puteam sa stau in cur. Avea un fel de şa, si era pliabila. Si sunasem pe cineva de la un telefon public, sa intreb cu dracu' fac sa depliez trotineta si cum o pornesc. Telefon public?!?!?

Telefon public.
Mai exista oare cineva care sa sune de la telefoane publice? De ce ai mai suna de la un telefon public? De ce le mai tine Romtelecom-ul instalate? Eu nu cred c-am mai sunat de vreo 10 ani... Cine mai suna? Poate sa suni pe fix, si sa fii chitros incat sa nu vrei cost suplimentar la abonamentul de celular... Ai zice ca mosii si babele... Neaaah. Telefonul meu nu face poze, dar am vazut pensionari cu telefon cu camera. De fapt, nici nu e al meu. Daca m-ar concedia astia, eu n-as mai avea telefon. P-al meu l-am pierdut. Si daca l-am avut p-asta de serviciu, nu mi-am mai luat. Imi pare rau de agenda aia.

Dacia 1300.

Dacii 1300 in folosinta nu prea mai vad. Sunt cateva in fata blocului la mine (de fapt, cred ca in fata fiecarui bloc e parcata definitiv o Dacia 1300) care dupa cate se pare nu s-au mai miscat din loc de ani buni. Mai e una dupa colt, care a cazut. Ziua, din senin. A cazut de spate. Mancata in asa hal de rugina, incat nu si-a mai putut sustine nici propria-i greutate.
Cand eram eu mic... cam toti copiii din cartier mergeau la munte sau la mare. La revenire, jupuind pielea de pe noi, povesteam ce masini am vazut p-acolo. La mare veneau straini... cu Honda, Citroen, Mercedes, Volkswagen... Tin minte c-atunci cand vedeam una d-aia, ne uitam atenti pe bord sa vedem "cat prinde la ora". Erau masini pe care le vedeai prin suprizele de la Turbo, si-n realitate o data pe an: la mare.

Uniforma. Sapca de la uniforma.
Foarte rar vezi azi elevi in uniforma. Pe la scoli "cu traditie" sau particulare. In rest, nu. Oricum, in nici un caz uniformele lor nu includ sapca. Celebra sapca cu "S.G." insemnand Scoala Generala, simboluri pe care "bagabontii" le interpretau peiorativ drept "Suge Gainati". Eu o purtam.
Aveam numarul matricol 10. Din toata generatia aia, eu fiind la clasa I A, s-a nimerit sa fiu al 10-lea la catalog, deci matricol 10. S-a ascociat fericit cu notele pentru cativa ani. Ca de... cine nu avea numai 10 in primii 2-3-4-5 ani?
Coropita. Coropita Mirela nu avea 10. Cred ca n-a avut niciunul. Lumea ii zicea "Coropisnita". A ramas repetenta intr-a II-a. Inca mai tin minte figura lu' tac-su': barbos, rosu la fata, firav... fata de fochist, ce mai. Mirela Coropita in clasa a II-a nici macar nu putea sa traga linii oblice pe caietul de Caligrafie, ce sa mai vorbesc de "a", de "m", de "mama"...

Jocuri.
Azi toti se joaca la PC. Sau "teleghideaza" masinute, avioane. Arhaismul ludic se regaseste azi doar in "castele de nisip" pe plaja, pe care le faci "in cucu' gol" (sau "in pasarica goala").
Dacii si romanii? Piticot? Plimbam jetoane, dadeam cu babaroase. Unii ne prevedeau un viitor de barbugii. Mai erau doua jocuri, care si-atunci si-acum mi se par extrem de comuniste: "Turism" si "Bunul Gospodar". La "Bunul Gospodar" iti cumparai apartament, apoi aragaz, chiuveta, sifonier... Acum n-ar mai avea niciun sens un joc ca ala, ca stai sa joci vreo 30-40 de ani. In jocul ala achitam un imprumut la CEC in cateva ture. "Azi la CEC un leu depui, maine el va scoate pui" - asa scria pe caietele dictando.
Indieni, cowboy si caii lor. Astia erau cam greu de gasit. De fapt, se gaseau multi, dar erau cam la fel. Era greu sa gasesti unii "altfel". "Most common" era indianul din plastic portocaliu cu un cutit in mana si cowboy-ul din plastic rosu cu lasou in mana. Si caii albi. Erau mai greu de gasit cai negri. Aia negri de obicei erau cabrati. Dadea mai bine cand asezai indienii pe ei. Si-i mutam mereu... le schimbam caii intre ei. Permutari de N luate cate K.

Sifoane.

Intre varstele de 7 si 14 ani cred ca am carat zeci de metri cubi de sifoane. Mai sunt sifonarii acum? Mai merge lumea "la sifoane"? In urma, erau d-alea cu cap de plastic, de se montau la sticla de 2L de Fanta/Cola/Sprite. Alea de Pepsi de 2,5L se spargeau mai repede la presiune, si erau de evitat. Dar inainte erau d-alea grele... un sifon de 1L, plin, avea 2Kg sau mai mult. Cu cap de aluminiu si recipient de sticla groasa. Unele aveau si plasa, sa nu sara cioburi daca le spargeai. Erau ca asta din secventa asta: http://www.youtube.com/watch?v=dNyUxf8Mhbo (Cel mai iubit dintre pamanteni).

Cinema.

La 5 minute de unde stau acum e Cinema Gloria. Paragina. Lumea se duce acum la Mall. Si se duce la film pentru ca vrea fata s-o mai vada si pe ea lumea prin Mall, sau pur si simplu pentru ca n-au ce face... sa mai iasa din casa. Prea putini se dau in vant dupa efectul sonor din sala.
Primul film pe care l-am vazut in cinema a fost "Jandarmul si jandarmeritele" (d-ala din seria cu Louis de Funes). M-a dus mama (prin '88, deci aveam vreo 6 ani). Probabil n-avea cu cin' sa mearga la film. Ca eu n-am inteles mare lucru. Abia bungheam literele de tipar, deci in niciun caz nu puteam "sa prind scrisu' " (subtitrarea adica). Ce-am inteles e ca erau unii... si unele, care faceau comedii si radea lumea. Si-atunci mi-a placut mie de cateva jandarmerite de-alea. Daca stiam ce e ala sex, cred ca as fi vrut sa le-o trag atunci.

Prima fata.
S-a intamplat pe cand purtam camasa aia portocalie de "soim al patriei". In Grupa mare. Un loc caruia acum cica i se zice "grădi". Era o fata, Georgiana (nu mai stiu numele de familie). N-am mai vazut-o de 10-15 ani...
@ ubicuul_de_serviciu : daca citesti, era aia de-a fost cu tine-n clasa in generala. Nu Olescu, ai'lalta. Care statea in bloc cu Liviu fotbalistu' si cu Ion romanu'... cum dracu' o chema? Stiai ca am avut un "crush" in grupa mare? Nu cred ca am zis la nimeni pana acum.

Cam atat. Dup-aia m-am trezit la 7 si ceva... baui cafeaua. M-am gandit iar la trotineta aia fir-ar a dracului sa fie (pana la urma tot n-am depliat-o, ca mi se parea prea mica. Am mers cu ea la subrat, pana a inceput sa se surpe pamantu' si-am uitat de ea). Ma uitasem pe National Geographic la "Explosive Engineering". Dup-aia am plecat la serviciu. Si n-am putut sa cobor la Stefan cel Mare ca erau niste muieri in usa, si n-avusei loc de ele. Asa ca m-am intors de la Victoriei.
Trotineta n-am avut niciodata. Am avut in schimb o Pegas, d-aia "de oameni mari".

Tin sa multumesc in mod special, pentru existenta, site-ului/blog-ului http://www.igu.ro/latrecut/ - Vizitati-l, ca merita.



11 septembrie 2008

Hai la mare

Ma doare capul. Mi-e greata. De ieri de dimineata n-am mancat nimic. Doar beau Cola si fumez. Si iau Omez (inhibitor de pompa de proton - ca sa nu ma doara stomacul). Asa ca nu stiu cat de fluent si coerent voi scrie. Asa ca:

Ziua: o mare aglomerare de ţâţe si buci. Pe-o parte ţâţe ţanţose si obraznice. Pe de alta... ţâţe ce se lasa macabru spre ombilic, pline de vergeturi. Pasajul de la Piata Unirii la 8:30 e "pistol cu apa" pe langa ce e la mare.
Idioti ce-si asezau cearsafurile astfel incat ocoleam vreo 100 de metri ca sa ajung sa-mi ud curul in mare. Dar nu era nevoie sa-mi ud EU curul, ca existau tarani care ma stropeau fara voia mea. Sunt mai nevricos si sensibilos la apa rece.
Unii scuipa seminte, altii citesc "Can-Can", unii beau bere "la pahar", altii se uita dupa buci. Una avea doar pasarea acoperita. Pe cur... un snur. Era acoperita de maxim 10 cm2.
Se haleste inghetata, se halesc gogosi, hamsii cu usturoi, kebab... Pute. Un sinistru melanj de arome care mai de care mai generatoare de greata. Emeza parea iminenta de fiecare data cand tranzitam magnifica bucata de drum. Noroc ca am facut-o rar. Statusem doar o zi la mare si deja voiam acasa. Aglomeratia si smogul Bucurestilor pareau mai blande si mai primitoare.
Ştrasuri, sclipiciuri, lanturi groase de aur, tatuaje nasoale pe gagici la fel de nasoale. Esti intre atatea mii de oameni si te crezi cel mai tare, cel mai smecher, cel mai cool. Nu-i de-a dreptul coolmea?

Prima si singura seara. Unde dracu' mergem? "Top Beach" nu mai exista. "Tineretului" si "Ring" le-am exclus din start. Mai ramanea doar "White Horse". Cu toate ca niciunul din noi nu se omoara cu rock-ul, parea singura varianta okei. Dar in drum spre... dam de "Tropikana Beach". Am vazut logo-ul, si cum era niste muzica mexicana in boxe, ne-am infipt cu pofta in tequila. In rest, pana la 7 dimineata s-a baut doar alb demisec. Nu mai stiu cate sticle, dar m-am pisat de vreo 6-7 ori.
Aici au ajuns si niste baieti... care au simtit nevoia sa epateze. Unuia i-am zis noi "Don Chilote"... ca ramasase pe el doar cu niste pantaloni scurti. E poveste mai lunga cu baietii astia, nu stau s-o explic. Ideea e ca i-a enervat faptul ca nu le-a iesit combinatia cu niste fete. Tarani, mergand agale dupa deviza "Penibili pana la capat!". Cred ca frezele lor de papagali nu mai avusasera bani de intrare la discotecile cu muzica house, altfel nu-mi explic prezenta lor acolo.

Tocuri de pantofi scumpi (cel putin asa pareau) calca un cotor de porumb. Nu-mi venea sa cred. Fiţele plutesc in jurul tau si tu calci cu pantofii Manolo in cotoare de porumb. Bine... atat am vazut eu. Sigur a mai calcat si-n coji de Nutline, si-n zeama se shaworma, si-n farfurii de hamsii, coji de lubenita... a mai dat cate-o lovitura in sticle goale de 0,5 sau pahare goale de 0,5. Drumul probabil i-a fost greu si istovitor, dar a ajuns la capat... si-atunci a luat probabil o canapea de piele sub buci, si-a dat pe gat un "sex on the beach". Intai la figurat, apoi la propriu. Cool.

Ce face fata in costum albastru?!?!


Am decis ca la anul s-o planificam mult mai din timp, si sa mergem afara. Turcia sau Grecia. Oricum, unde sunt cat mai putini romani. In Bulgaria, zici ca esti la noi.
Cei care ati fost la mare prin alte parti, stiti ce spun. Nu poti compara Katerini si Nei Pori cu Costinesti si Neptun. E ca si cum ar fi pe PLANETE diferite. Acolo nu se poarta tanga. Jur ca pe ditamai plaja n-am vazut nicio fata cu tanga. Niciuna. Acolo.
Vreau sa nu ma pierd in aglomeratie, sa nu ma lovesca pe strada damful de hamsie si shaworma, sa nu ma loveasca in "pifometru" puzderie de fiţe, sa nu calc in diverse zemuri putrezite, sa nu aleg 4 ore dupa cazare, sa nu ma impiedic pe plaja de cocalari si proaste cu tatuaje de cacat.

Doar versurile astea le-am gasit pe google. Si-n acelasi timp, le-am gasit si sugestive:
"cikalaka cichicea, cika cika cikida ... Hai la mare"

"Sorinel: Hai la mare
Toate fetele sucare
Laura:Hai la Mare
Voi baieti valoare"

M-am documentat:
Sorinel e pe numele lui intreg Sorinel Pustiu (pustiu ca desertul, ca si mintea lui probabil).
Laura e pe numele ei intreg Laura Vass (ca Dina).

Si daca(,) cu doar 2 postari in urma scriam despre Tarzan... luati Tarzan de-aici :))
Pe prima o cheama Sorina din cate stiu... are o voce super, dupa mine. Ce-o mai face ea in vremurile astea?



5 august 2008

SMS-uri castigatoare

Am primit un sms, pe telefonul de serviciu. Nu stiu ce sa fac... sa-i zic sefului? sa sun la aia de Cosmote? Ce numar au la Serviciul Clienti aia de la Cosmote?
Scrie chiar asa (redau exact textul) :

"Felicitari!Firma FLANCO v-a ales nr.D-VS.de tel castigatorul sumei de 5000 si un tel.Nokia 3G.pt.mai multe detali v-a rugam contactatii nr.de tel.0767482475"

Cred ca-l sun si-i zic ca a facut 4 greseli gramaticale. 5, daca socotesc si omisiunea "nr dvs de telefon DREPT castigatorul..."

Later edit:
- Buna dimineata. Firma FLANCO &^^%$ (bla-bla, n-am inteles)
- Buna dimineata. Am primit un sms de la dumneavoastra...
- Cum va numiti domnule?
- L.M., dar nu conteaza asta... dar voiam sa va zic altceva... ati facut 5 greseli gramaticale in sms-ul pe care ....
- Piu-piu-piu (Ton de ocupat)

Frate, daca nu stii in mor*ii mamelor tale sa scrii un sms, cum ma-ta-n c*r vrei sa fii credibil ma? L-ai scris asa ca sa te intelegi cu taranii (agramati ca si tine, dealtfel) care or sa sune sa-ti incarce cartela aia de mu*st fara ocupatie, asa-i?

Deci... ce numar au astia de la Cosmote daca sun de pe Vodafone?


Nu este pe lume placere mai mare
Decat sa citesc... sms-uri de cacat...



30 iulie 2008

Tarzan

Ora 13. Si-un sfert. Ies din "magazinul din colt". De la A.C. la caldura. Desfac pachetul de tigari. Fumatorii mor mai tineri. Desigur. Misto poza.
- Baaaa... va f*t pe toti... aaaarrrgh...
- Noroc, Tarzane... ce faci?
- ... ^%#$#*& ... sunt rupt.
- Vad. Hai ca stiu ca vrei o tigara.
- Da. Saru'mana... auzi... du-ma si pe mine cativa metri, ca nu mai pot, sa mor io...
Nu l-am dus. Ma grabeam rau.
Arata mai batran, dar cred ca are undeva intre 50 si 55. Tarzan e un personaj colorat al orasului in care am crescut; al cartierului, sa zicem. Il stiu de vreo 15 ani. Nu e violent, dar cand se aporpie de tine, duhneste ingrozitor. Incerca acum 15 ani sa fie "cuceritor". Facea declaratii de amor "ragazze"-lor care treceau pe strada. Chiar stia cateva cuvinte in italiana. Se certa cu personaje imaginare. Inventa injuraturi la care nu te puteai gandi. Cel putin eu, la 10-11 ani cat aveam atunci. Era genul ala de care radeau copiii. Dar el nu se supara... radea. Acum nu prea mai sunt copii pe-acolo. Sau daca sunt, stau in casa la PC probabil.
A fost si "agent in intersectie". In mai multe intersectii. Batzul lui pe post de "baston refrectorizant" incerca sa dirijeze soferii care nu se supuneau. A fost de toate. Dar mai 'nainte de toate, a fost "Tarzan". Usor de inteles "de ce Tarzan". Aproape de coma alcoolica, el a inteles cel mai bine ca strada e o jungla. Iar oamenii... animale care nu il intelegeau, sau il intelegeau doar partial.
Merg din ce in ce mai rar in orasul in care am crescut... calc din ce in e mai rar asflatul in care imi juleam genunchii... multe s-au schimbat. Dar Tarzan inca urla neinteles in mica lui jungla urbana. Cat o sa-l mai tina ficatul...

Si fiindca Tarzan vorbea cu "raggaze" de pe strada si le zicea "Ti amo" si "Ciao, bella"... ma facea sa ma gandesc la Celentano sau Rocco Granata... Azi il aleg Rocco: Marina




28 iulie 2008

Intrebari

...si ma refer aici la intrebarile alea care va rod pe voi, pe care nu indrazniti sa le puneti si altora... la care cautati raspunsuri pe ascuns, va uitati la documentare, cititi prin carti (unii ... ca restul prefera sa se uite la desenate animate si sa citeasca mesaje pe Ymessenger); intrebarile pe care aveti curajul sa le impartasiti cu altii, intr-o noapte inecata in prea multa liniste, dupa un pahar de vin... si le impartasiti doar cu acela in care v-ati asigurat ca puteti avea incredere; acela care probabil se intreaba aceleasi lucruri ca si voi... eu am renuntat sa-mi mai pun unele intrebari; acum am doar ganduri. Imaginatia se impleteste cu indignarea, in momentele premergatoare unui somn REM (Rapid Eye Movement).

''Pe masura ce aflu mai multe, imi dau seama ca nu stiu nimic.'' a cugetat Socrate. Poate e adevarat, poate nu. Dar empiric am observat un lucru: cu cat imi pun mai multe intrebari, cu atat ma afund mai adanc intr-un abis de necunoastere... Poate pentru ca ma rod intrebari la care nimeni nu poate sa raspunda, sau poate doar pentru ca sunt putin mai sceptic, si nu ma multumesc raspunsurile altora. De exemplu, eu nu pot accepta "Teoria Big Bang-ului"... nu pot. Si e cea mai acceptata teorie pe tema de geneza a Universului... Ei se intreaba (si raspund) cum s-a nascut Universul, cand ei nici macar nu stiu ce-i ala... cand definitia lor pentru "Univers" e inca destul de putreda, puerila, incomlpleta.
Suntem prea prosti, inca prea inapoiati ca sa ne putem raspunde la unele intrebari; si chiar atunci cand ne raspundem la unele, raspunsurile nasc intrebari la care e si mai greu de gasit raspuns.
Inca va mai intrebati de unde venim? Incotro ne indreptam? Cum va fi peste 1000 de ani? Sau ati luat pur si simplu "de buna" varianta biblica ? Poate "teoria lui Darwin" ? Poate ne-au clonat extraterestri (mayasii ziceau despre porumb ca "este planta adusa de zeii coborati din cer". Chiar: va intrebati daca intr-adevar exista extraterestri? Va intrebati cum or arata ei?
Si? V-ati raspuns? V-a lamurit cineva? Sau au ramas ca niste "intrebari de sertar", pe care le mai scoateti din cand in cand si le stergeti de praf, pentru a le aseza la loc?

Despre o fata, frustrarea ei si Universitatea Spiru Haret

Nu, ca deja e enervant... de ce stergi "miseleste" comentariile ce nu-ti convin?
Omule care esti tu om (baiat sau femeie, desi pana acum numai cu femei s-a intamplat), de ce mai pui tu un blog in centrul atentiei, daca tot nu accepti comentariile sau le stergi ca nesimtitul/nesimtita? Doar pentru ca nu-ti convine ce e scris? Atata timp cat nu scriu vulgaritati si nu te jignesc personal, de ce-mi stergi tu comentariile? E clar ca ti-e teama ca ceilalti sa nu citeasca... pentru ca ori te fac de rahat, ori iti fac blogul de rahat, ori... cine-stie-ce te mai deranjeaza...

O fata, debordand in mod fantastic de o inspiratie magnifica... ai vand atat de multe de spus, scrie urmatorul blog: http://ro.netlog.com/buburuzziNNa/blog/blogid=5...-
A dat "Paste" de 5-6 ori un link catre un grup... Si in momentul cand vine cineva si scrie ceva care poate fi cat-de-cat lecturat, spune niste chestii pe care ar fi bine sa le stie multi... ea sterge...
Uite ce de aici n-o sa mai poti sa stergi nimic, domnisoara... pentru ca nu te-a dus creierul tau plin de circumvolutiuni sa dai o replica in care sa ma contrazici argumentat. Probabil pentru ca n-aveai argumente... sau poate nu ai destule cunostinte incat sa gasesti argumente.
Incheind acest "dialog" retoric cu dansa, am sa ma adresez voua. Si iata ce scrisasem eu in comentariul ala, vis-a-vis de "cel mai cool grup - Spiru Haret" (daca esti student al acestei Universitati si te simti in vreun anume fel... e treaba ta, si parerea mea).

Spiru Haret e o UNIVERSITATE "MANJITA", a unui sarlatan comunist (adica marele Prof. Aurelian BONDREA), care Universitate e departe de universitatile de STAT, ca valoare. Punct.
Va invit sa cititi niste chestii si despre TOVARASUL BONDREA:

"Activistul de partid resapat in rector independent
Un alt personaj recurent al comediilor lui Plesu este Aurelian Bondrea. Rectorul Universitatii "Spiru Haret", cel care in anii '90 izbutea sa atraga atentia si fondurile strainatatii pentru universitatea lui independenta, este, reaminteste Andrei Plesu, un fost activist de partid: "Se spunea ca e plastograful calificat al diplomelor de inalte studii ale Elenei Ceausescu si ca meritul acesta atirna atit de greu la dosarul sau, incit, chiar cind oarecari potlogarii i-au fost dezvaluite in Scinteia (ceea ce altora le-ar fi fost fatal), marele om a supravietuit, raminind impenitent in functie". Pe mina acestui Bondrea a fost dat Andrei Plesu inainte de Revolutie pentru a fi intimidat. Cum metoda n-a dat rezultate, filosoful a fost trimis in surghiun intern, la Tetcani.

Farimitarea lui Ceausescu intr-o legiune de mici dihanii


Ce vede, oripilat, Plesu dupa Revolutie? Aurelian Bondrea "a fost bine plasat sub comunisti, s-a descurcat foarte bine si sub primul Iliescu, si sub Constantinescu, infloreste si acum. Nu e el omul care sa fie destabilizat de anemica tranzitie autohtona. Mai ales ca nu numai el a supravietuit, ci o intreaga retea: oriincotro ai privi, vezi numai prieteni. Pe la guvern, prin Parlament, prin justitie, prin toate partidele politice. (...) Tara n-a fost, cum pretind naivii, pedeserizata sau cederizata. A fost bondrificata. Adica adusa intr-o conditie in care diferentele dintre oameni si lichele, dintre competenta si smecherie, dintre curatenie si jeg nu mai sint semnificative. Ceausescu n-a fost evacuat. A fost doar farimitat intr-o legiune de mici dihanii nostalgice, in care spiritul lui subzista fertil". " ---- SURSA : COTIDIANUL

"Poetul Mircea Dinescu a sustinut ieri ca exista o legatura intre fostul si actualul lider al Colegiului- Gheorghe Onisoru si Corneliu Turianu- si anume faptul ca amandoi ar fi fost angajati ai "domnului Bondrea" (n.r.-Aurelian Bondrea, rectorul Universitatii Spiru Haret). "Bondrea este fostul sef de cadre al Elenei Ceausescu. Este personajul care a falsificat diplomele de bacalaureat a lu' Nea Nicu si a Lenutei, care aveau deja trei si patru clase cand au intrat in posesia acestor diplome", a aratat Dinescu, adaugand ca tot acesta i-a spus lui Andrei Plesu, in anii '80, ca este "o buruiana in gradina socialismului". Potrivit lui Dinescu, Bondrea, "ca sef de cadre", era contectat la serviciile politiei politice. "Imediat ce Onisoru a devenit presedintele CNSAS-ului a fost angajat acolo profesor universitar si ma gandesc daca e o intamplare sau nu faptul ca domnul Turianu provine tot de la acea Universitate", a acuzat voalat Dinescu."
SURSA ---- "ZIUA"

Acum puteti sa va dati si voi cu parerea... fara teama de a va fi sterse comentariile... imi asum chestiile pe care le scriu, chiar cred in ceea ce scriu.. si sunt in stare sa sa sustin in mod civilizat ceea ce scriu.

Oglinda mincinoasa

De ce oglinda nu poate sa fie si ea sincera? Aia din "Alba-ca-Zapada" parca spunea adevarul, chiar daca o supara pe regina aia rea...

Am intrebat-o pe respectiva "finuta" intr-un comentariu ... daca si-a gasit naşul. Si urmeaza:

finuta25 mi-a trimis: nu miam gasit dar sunt finuta

Eu am trimis finuta25:
1. Nu stiu ce-i ala "miam". Iarta-ma ca nu stiu. Cred ca ai vrut sa scrii "mi-am"... cred.
2. nu prea... sau nu stiu... cred ca avem defintii diferite pentru termenul de "finut"
DEX zice asa: "FIN, -Ă, fini, -e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic şi) delicat, plăcut la aspect, gingaş."

Domnisoarelor, am vazut ca va pozati in o mie si-una de oglinzi (din hol, din dormitor, din baie... de pe unde mai aveti)... DAR: nu vi se pare ca olginzile alea va mint?

Cum poti sa-zi zici "Fluturas"/"Butterfly" cand tu... nu-ti dai seama ca nici daca ai avea aripioare nu te-ai putea ridica nici macar un centimetru de la sol, la cele 200 kg pe care le porti sub haine?
"Finuta"... cam aceeasi situatie. In cazul in care ai 3 randuri de burti, poti fi doar fina unui naş... si mai folosesti si diminutivul... Nu e vorba de kilograme in plus. E vorba ca tre' sa le constientizezi, sa iti dai seama ca le ai. Nu e nicio problema ca le ai. Treba ta, dieta ta, sanatatea ta.
Pisicutza, Pisy_a_ta, Pisoiash... nick-uri de genul... pe mine ma duc cu gandul la feline...
DEX ne spune:
PISÍCĂ, pisici, s.f. I. 1. Mamifer domestic carnivor din familia felinelor, CU CORPUL SUPLU, [...]
...pai daca 200 de kile numesti tu, pisi, corp suplu... balena ce mai e?
"Scumpika", "Frumusika", "Dragutik".... "Pi&dika", whuteva... la cat de sperietori sunt unele, "scumpica" cred ca se refera la pretul de vanzare...

Si mai penibili decat felinele de mai sus, sunt baietii "Skumpelu", "Ingerash", "Finutzu" ... despre care mi-e lene sa mai comentez (si un pic scarba, recunsc)

Sex din prima seara?

Eram pe un blog de pe-aici... si discutia m-a facut sa scriu:

ORICAND si INTOTDEUNA se ajunge la sex...
As scrie ue un blog despre "sex din prima, din a doua, dupa 6 luni"... dar mi-e cam lene Dupa ce calculez TVA-urile, fac un pdf dintr-un Excel si trimit un mail... il scriu, jur.


Din prima seara/zi? sau a doua? Sau dupa o saptamana? Dupa 6 luni? un an?
Pai... am sa-mi raspund eu (mie)... si voi voua. Eu prefer sa cobor "la prima". sau a doua, sau a treia.
Esential e sa se intample cat mai repede. Ca dupa cum zicea si baiatul cu Blog-ul ... "ies cu o fata o luna... tot la sex se ajunge".
De ce as vrea eu asa repede? De ce vor fetele cat mai tarziu?
Raspund intai la a doua intrebare: pentru ca au impresia gresita, cum ca TOTI baietii vor crede ca-s curve. E putin prosteasca ideea, dar cat-de-cat justificata (oricum, nu toti cred asta). Altele... pur si simplu din principiu. Un principiu fara vreo motivatie anume... dar nu simt ele nu-stiu-ce... ele o fac din iubire, din amorul netarmuit ce zace-n ele, consolidat dupa luni sau ani de zile... categoria asta mi se pare si mai ... (nu mai zic cum).
De ce vor baietii cat mai repede? Unii... din principiu Altii, ca sa redevina liberi. Altii, ca sa scape, s-o treaca pe "lista" si sa revina la relatia lui de lunga durata in care iubeste si este iubit (VAX, "la naiba... in puii mei" ); si altii... ca sa stie cu ce/cine au de-a face...
Pentru mine, intr-o relatie, conteaza foarte mult o chestie... recte sexul. Adica... daca sunt c-o fata 4-5 luni, se presupune ca intervin si oarecare sentimente (oarecare...), obisnuinta, astea... si-atunci (dupa 5 luni) se-ntampla... parchez motoru'. Si daca motorul meu e mic si ea nu simte nimic? Sau daca sta "blana"? sau e frigida. Sau... daca zice ca ea niciodata nu va face sex oral, si nici nu vrea sa i se faca? Pai atunci ce facem?

Fetele indragostite (desigur) or sa spuna acum ca... "eu il iubesc, si nu va conta sexul mai mult decat iubirea ce i-o port..." PRAF! Asta pentru ca ce? Pentru ca e primul si n-ai termen de comparatie? Pentru ca ai baut apa minerala toata viata? Recunoaste ca ti-ar face cu ochiul si-o Coca-Cola... dar tu nu vrei sa gusti, asa-i? Ca-i prea buna apa minerala... Daca ti-ai pune-o cu unu' care sa te tina in priza 5 ore, si-n care 5 ore sa ai 10 orgasme... iti zic eu ca-ti bagi ceva-n ea de iubire. O sa-l iubesti p-asta care te face sa te simti bine (bine, asta in cazul in care nu esti frigida, si toti ti se par la fel...)
Sexul conteaza extrem de mult, oricat ne-am ascunde dupa deget. Si daca esti intr-o relatie cu cineva care nu este ceea ce vreo tu din punct de vedere sexual... esti degeaba! Poti sa te futi in ele de sentimente. Pentru ca de-aia nici n-o sa ai dorinta de-a mesteca din partener, de a-i gusta carnea si sangele ( e vorba de DORINTA, nu de CANIBALISM IN SINE)
Aproape toti avem libido, aproape toti cautam satisfactie... de ce sa ma plafonez intr-o relatie, cand eu imi doresc si altceva (dar n-o fac, pentru ca nu e etic, nu? sau mi se pare injust pentru partener) ?

Sa revenim dar. Din prima, a doua, a treia. Asa cred ca e mai bine. Atunci stii si partea asta. Faptul ca fata cu care sunt sa faca sex bine-bine ... e o conditie sine qua non (pentru mine).
Am facut sex cu destule fete din prima seara (destule... pana-n 10, oricum). Si imi si le multumesc ca a fost asa. Pentru ca asa mi-am dat seama daca ne mai vedem si-a doua oara sau nu, caci inainte de partida credeam ca sigur o sa iasa ceva de durata. Uite ca nu iesea... ca nu-i placea ei, sau mie... IMI multumesc si LE multumesc ca a fost asa... si-a fost OK si pentru mine, si pentru ele... nu ne-am mai pierdut timpul aiurea si mutual.




20 iunie 2008

Canibalism amoros

"Canibalism amoros" am numit eu un... motiv. Eu l-am numit asa, nu stiu daca a mai folosit cineva sintagma inainte. Poate ca ceva pe-aproape a fost definit de cineva, candva... N-am pretentia ca-s original, pot spune insa ca nu exista aici vreo sursa de plagiat.
Poate ce unora dintre voi (ce-i drept, ca foarte putini... existand sanse extrem de mari ca ei sa nu citeasca aceste randuri) vi s-a intamplat sa iubiti atat de tare... Oricum: multa lume iubeste; si mai multa lume doar afirma ca iubeste... putini sunt aia care tind spre canibalism din iubire.
Eu imi doresc sa ajung la starea asta... in care sa iubesc atat de mult, incat sa am pofta s-o devorez pe fata aia... Una e sa strangi intre dinti - cu o contractie maseteriana moderata - o buza... o bucata de san... o bucata de coapsa... Dar cum e sa-ti doresti sa si mesteci? Sa-i gusti carnea si sangele... (bine... daca tu, cel care vei comenta esti putin mistocar, vei face trimitere la perioada aia in care fata foloseste absorbante).
Pana acum am avut sansa sa observ la doi oameni motivul asta: Patrick Süskind si Pascal Bruckner. Ambii contemporani. Primul - istoric; al doilea - filosof.
La Süskind, dragostea vine dintr-un parfum... e vorba de o nemasurabila dorinta trupeasca, data de un parfum... un parfum ce contopea mirosul mai multor fete, un melanj de mirosuri ale frumusetii. O picatura a generat o orgie intr-un loc public... intreaga sticluta a generat canibalism. Grenouille - personajul principal al cartii "Parfumul" e devorat din dorinta trupeasca.
La Bruckner, e vorba de doua personaje: Rebecca si Franz. Care au - din dragoste si probabil din teama de a nu se plictisi unul de celalalt - diverse experiente sado-masochiste... ajungandu-se pana la scatofagie... Depasind limitele actului sexual normal (considerat a fi comun tuturor animalelor), perversiunea scoate din normal acest cuplu. Nu vreau sa fac un rezumat aici. Esential este ceea ce voi cita din memorie (am citit cartea acum vreo 2 ani, sper ca nu gresesc prea mult): "O doream atat de mult incat imi doream sa-i devorez viscerele... ficatul, splina, inima... doream sa mestec tot ce era in ea, tot de tinea de ea" (Franz despre Rebecca).

N-ai sa ajungi la asa ceva, nu? Nu te vezi in situatia asta, asa-i? Esti... un oarecare, un nimeni intre milioane de "Nimeni", care calca zilnic asfaltul... Poate va veni si ziua in care eu insumi voi inceta sa mai fiu un nimeni, un oarecare. Poate.


17 iunie 2008

3 zile de istorie

Miercuri - 11 iunie. Ce-o fi vineri? (n.a. - vineri, 13 iunie 2008)
Am considerat ca e bine de stiut.
Uite ca am si facut-o, intr-un mod putin mai oficial (pentru ca la "Despre mine" am scris si ca pun poezie pe tobe).
Multumesc baietilor de la Noii Golani (www.noiigolani.ro / www.romanism.net / www.eroiinumor.ro ) pentru montajul imaginilor ce ilustreaza ceea ce am incercat eu sa redau in versuri.

Vizionare placuta (de fapt... nu prea placuta, dar utila) : http://www.youtube.com/watch?v=Shi4Wr5n-pc
In caz ca vrei sa ascultati si "Cristian Paturca - Imnul golanilor"... e aici: http://www.trilulilu.ro/Vlady/5824b2a52cda18

11 iunie 2008

Despre "happiness"

Acelasi autor de flatusuri filosofice revine: o noua cugetare, avand ca muza multipla, cateva minunate blog-uri de pe acest site (n.a. - Netlog). Daca N. Steinhardt a scris “Jurnalul Fericirii”, eu voi scrie o amarata de postare despre fericire.
Un amic al meu, cu care am dese intalniri virtuale – anume DEXonline.ro – ne va ajuta zicand ca fericirea este (citez) : “FERICÍRE ~i f. 1) Stare de mulţumire sufletească deplină. 2) Stare de satisfacţie deplină.”
Ma vad din nou nevoit sa “intreb un prieten”… acelasi; asta ca sa avem toate datele problemei: „DEPLÍN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârşit, perfect.”
Se intelege pana aici ca fericire este atunci cand esti multumit sufleteste pe de-a-ntregul. Intrebare: crezi ca e posibil?
Omul cu numarul 1 (nu, nu portarul Lobont): un baiat care-si tarsaie grabit bonturile prafuite de linoleumul spurcat ce acopera podeaua vagoanelor de metrou. El, ca sa fie fericit, nu va vrea o casa ca a lui Bill Gates, nu va vrea sa-si primeasca pomana intr-o geanta Louis Vuitton (am scris corect? Intreb gagicile pasionate de “fashion”), nu va vrea un Ferarri Testarosa… poate ca va vrea sa stea sub un oarecare acoperis, unde sa fie cald iarna. Probabil ca va vrea si-o nevasta care sa-i gateasca sarmale de Craciun si drob de Paste, care-i sa-i spele si sa-i calce niste haine la care, deasemenea, doar viseaza. Poate va vrea sa vada cum creste fi-su’…
Omul numarul 2: orice persoana publica vreti voi… Femeia? Desigur, ar fi fericita sa aibe un sot care s-a plimbe prin toata lumea, sa-i cumpere geanta aia Louis Vuitton in care sa tina un celular placat cu cristale Tchaikovsky (sic!), 10 case de vacanta te-miri-unde… Ar face-o fericita celebritatea… i-ar placea sa fie dorita de toti barbatii… ar fi fericita daca ar avea buzele mai mari, genele mai lungi… Barbatul? Putem schimba geanta cu un Rolex din aur, celebritatea cu influenta si puterea (politica si financiara)… ar vrea sa fie un macho, desigur. Si aici putem schimba genele cu penisul, respectiv buzele cu pectoralii (si cu testiculele, daca vorbim la figurat).
Bun. Pana acum am vazut ca fericirea e relativa.
Voi incerca sa arat in continuare, ca ea este si metafizica/transcendenta (pentru cine nu e in tema: va poate ajuta amicul de care va vorbeam mai sus).
Atunci cand omul cu numarul 1 va avea ceea ce credea el ca-l va face fericit… isi va dori mai mult. Asta face parte din natura umana. Daca va avea nevasta, isi va dori si-o amanta. Daca va avea casa… atunci l-ar face fericit o vila (cu piscina sau fara).
Atunci cand omul cu numarul 2 va avea putere, celebritate, bani, Porche, vila in Pipera si in Mamaia, pectorali sau sani mari (in functie de sex)… pai isi va dori si mai multa putere, un Bugatti Veyron, vila si la Rio, si pe Coasta de Azur…
De ce e fericirea metafizica? Pentru ca(,) cu cat crezi ca te aproprii mai mult de starea asta, constati ca se indeparteaza mai mult… si acest cerc vicios va ramane mereu inchis. Fericirea nu poate fi atinsa, nu poate fi traita, nu poate fi simtita… exista doar cuvantul, conceptul. Pentru ca niciodata omul nu va fi total satisfacut, mereu isi va dori mai mult. Natura ne-a facut asa.
Desigur, unii veti zice ca sunteti fericiti pentru ca iubiti si sunteti iubiti. Anticipabil. Vax albina. Mereu iti va lipsi ceva. Mereu te va tenta si altceva. Eu sunt Coca-Cola classic Addicted. Dar m-a tentat si Cola-Cola Zero. Desi banuiam ca n-o sa-mi placa mai mult. Pentru cine doreste, flatulez si un alt episod despre relativitatea si transcendenta iubirii. Detaliem daca va fi cazul, la cerere.
Cand vei citit urmatorul rand, vei crede poate ca-s nebun. Aticipabil, din nou.
Cand voi fi fericit ma voi sinucide.
Da. Si cred ca multi ar face-o. De ce? Pentru ca daca as trai starea aia de deplina satisfactie sufleteasca, cand as avea tot ce mi-as fi putut dori… de ce-as mai vrea sa traiesc? E greu (si tinde spre imposibil) sa poti trai stiind ca nu mai ai ce sa-ti doresti. Esti practic o leguma care nu-si mai doreste nimic de la viata, traieste din inertie, traieste ca sa traiasca... pana si o leguma, traieste spre perpetuarea speciei, spre a raspandi samanta. Eu n-as mai trai pentru nimic…

10 iunie 2008

SKOL la metrou

Acest mesaj e scris pentru mine. A nu fi citit de cei ce folosesc ca mijloc de deplasare doar masina, doar motocicleta, scuterul, etc. Sau... poate cititi asa, de curiozitate; sa vedeti cum mai e viata pe sub pamant.
Inainte mergeam la serviciu pe Titan - Unirii1 - Unirii2 - Romana. Am renuntat.
Acum abordez in fiecare dimineata si in fiecare seara traseul Titan - Dristor1 - Dristo2- Stefan cel Mare, respectiv retur.
O "bere" a pus pe stalpii din statiile de metrou - in scop comercial, cum altfel? - niste mari postere, pe care sunt scrise niste... mesaje, ca sa le zic asa; de genul: "muzica se asculta in casti, nu in difuzor", "intai se coboara, apoi se urca", etc.

Urcare/Coborare.
Nutresc speranta ca macar barbatii - ca reclama e la bere, nu? - vor avea curiozitatea sa citeasca mesajele alea. Pentru ca trebuie sa fi idiot/idioata ca asteptand sa urci in tren, sa te postezi fix in usa. Nu crezi ca daca nu ma lasi sa cobor, n-o sa ai unde sa-ti urci fundul ala gras? Chiar vrei mereu sa fii primul/prima? Pai uite exemplu:
Tu, ca om ce te afli, cu 6 straturi de scoarta cerebrala... astepti tren la Unirii ca sa mergi la Tineretului (prima) Pentru cine nu stie: ambele statii au peron pe stanga. Si te urci tu prima in tren, de-o sa te impinga restul pana la usa din dreapta. Dar tu trebuie sa cobori la prima... pe stanga. Si asa... observi ca nici nu te-ai asezat bine, ca trebuie sa-ti folosesti olecranul prin gloata ca sa ajungi din nou in stanga. Lupta continua! Si dupa cum zicea un anonim adresandu-se lui A. Plesu: "s-a umflat in ei sampania si Vinifructu' de Panciu".

Dristor.
Dimineata. Imbulzeala mare. In fiecare dimineata descalt vreo 2-3. Pentru ca vreau sa merg repede. Nu-mi place sa pierd timp in pasaj la Dristor. Dar ei merg toti incet, si nu s-ar da nici in stanga... nici in dreapta. Merg asa... ca vacile la pasune... agale, cu mintile inca dormind.
La Dristor 2 in fiecare dimineata, pute a ceva. Alternativ. E ba un iz de excremente, ba un iz de coca.
Caca. Nu stiu cine aduce pe talpa sau ce aurolac face caca peste noapte in statie la Dristor. Adevarul e ca daca mergi pe trotuar, e cam greu sa nu-ti schimbi norocul pe ziua respectiva. Ca sunt unii care-si scot cainii sa faca pisu si caca pe trotuar. Si nu strang. Totusi, trotuarul nu este "spatele casii" (spatele casei). Si vorbim aici de Bucuresti... din pacate.
Coca. Izul de coca vine de la o gogoserie/patiserie din incinta. Este un miros acru, puternic, vanjos... ca de voma. Probabil ca dupa ce se coace, nu mai miroase chiar asa... si lumea cumpara. Pofta buna!
Seara. Seara insemnand 18:30-19:00. Dupa cum zicea un nene, un Nea Caisa in pasaj "ia uite cati a fatat metroul asta". Da... gloata. Care gloata nu incape in trenul ce trece spre N. Grigorescu. Eu mereu ma urc in al doilea sau al treilea tren, pentru ca in primul nu incap fizic. Cred ca e si-o problema de "ingrasare globala"...

Scari rulante.
Scarile rulante sunt pentru puturosi. Si nu numai. Dar niste oameni s-au gandit la ceva, si-au trimis alti oameni sa vopseasca. Si oamenii din urma, au vopsit asa: pe DREAPTA au pus ei DOUA talpi de pantof, pe STANGA au pus cate una... alternativ.
Acuma... tu care esti om destept si te uiti la picturile astea... ce-ti trece tie prin cap? Probabil ca nimic. Pai nimic, din moment ce tu pe stanga stai ca un caca de caine pe trotuar. Ca eu poate vreau sa urc, ca ma plictisesc pe scari, sau doar pentru ca nu-s puturos, sau pentru ca ma grabesc. Sau poate crezi ca au calcat doi fraieri in vopsea galbena; si unul a urcat de stanga, celalat a topait pe dreapta.

Muzica.
Din '89 e democratie, da. Dar se pare ca unii inca nu stiu ce inseamna conceptul asta.
Pai "democratie" inseamna ca tu ai drepturile tale (recte sa asculti manele la difuzor in metrou). Dar uiti o vorba: ai libertatea ta, atata timp cat nu incalca libertatea mea (in speta am libertatea sa NU ascult manele in metrou).

I.D.-uri.
UNU': - Ce bine-arati, frumoaso! (probabil el ar fi scris "frumoas-o")
Ea: - ?!?!
ALTU': - Ce ma? Iti place de asta cu sapca rosie? Cere-i ma aidiu' da mess.


Nu stiu ce sa mai zic... dar cred ca-s niste reguli elementare de bun-simt. Ca si "multumesc" sau "buna ziua". Sau poate ca - desi stau de 7 ani in capitala - nu m-am adaptat eu vietii "de Bucuresti". Vin dintr-un oras mic, unde fetele de 13-14 ani nu vorbesc in tramvai cu "Auzi fa? Sa-mi bag p*la-n curva aia de la 9C, ca mi se pare ca s-ar cam f*te cu gagica-mio"; unde nu se cer "aidiuri de mess" in autobuz; unde nu se...

9 iunie 2008

Despre tara. Despre "afara"

Probabil ca esti mirat ... cum de n-am scris un banc ... sau cum de n-am dat paste (a se citi peist) la o poezie romantica ori o cugetare a vreunui scriitor celebru. Probabil ca esti.

Discutai nitel mai devreme c-o fata pe netlog... prin mesaje private... si-mi zicea c-ar vrea sa plece "afara" dupa ce termina facultatea... si incercand sa-i dau cateva argumente (ca s-o fac sa ramana-n Romania, ca e frumoasa fata, imi place de ea - glumesc) mi-a iesit ce vedeti mai jos... si-am zis sa-l pun aici. Desigur, ar fi mai mult de 4 aspecte de subliniat... dar astea mi s-au parut acum cele mai relevante.
Apropo de punctul 4... prea tare campania de pe PRO - "Tu stii ce mai face copilul tau?" Geniala intrebare. Ca uneori tu esti in sufragerie, el in dormitor... usile deschise... si habar n-ai ce dracu' face... (nu, n-am copii, dar ma pun in situatia aia).
Revenind la plecarea din tara, o sa sesizati probabil tenta nationalista. Si-asa si este: cu tenta nationalista.

1. Daca pleci esti las. Fugi de problemele din tara in care ai crescut si care a cheltuit pt. a te educa. Ti-e frica de "greu"? Probabil si lu' Vlad Tepes ii tremura lenjeria intima cand vedea hoardele de turci... dar a ramas aici...
2. Daca pleci esti tradator - pentru ca desi ai crescut in Romania, desi te-ai format in Romania, tu alegi sa muncesti pentru alte tari... in loc sa stai, sa incerci sa faci ca lucrurile sa mearga mai bine aici... unde-s toti "ai tai"... Aaa...Guvernu' e de vina? Presedintia? Hai sa-i dam jos... ca doar noi suntem "DEMOS" si acum e democratie...
3. Daca pleci esti incapabil. Un om capabil, pe care-l duce mintea cat-de-cat, care are niste cunostinte solide in spate, care stie cate putin din fiecare... se poate descurca si-n Romania... poti avea si-aici 1500 Euro pe luna daca esti destept... si facand o meserie decenta. PROSTII castiga PROST; si-aici, si-acolo... bine, mai sunt si exceptii... ignorabile
4. Daca pleci esti inconstient. Asta daca ai un copil (sau mai multi, ceea ce e si mai grav) si-l lasi sa tina o casa la varsta de 10 ani... Nu, nu trebuie "invatat cu greul de mic"... un copil tre' apuce sa fie si copil... degeaba ii trimiti bani... ca n-o sa-i dea niciodata pe carti. Degeaba-i trimiti telefon "smecher"... pentru c-o sa te ascocieze cu cel mult 3 chestii... "mama"/"tata" o sa insemne o voce + poze + o imagine pe webcam.... Un copil are nevoie de familie, de imbratisari... nu de telefoane lacrimogene si expeditive.

Acum... nu i-as condamna pe cei ce-au plecat in masa in '90... dupa evenimentele din iunie. Era la inceput de "democratie" , s-au petrecut niste evenimente care practic preconizau un regim neo-comunist de durata... si toti "cetatenii", "oamenii de bine", "poporul"... toti pareau sa fie "I.M.G.B.-isti" (imeghebisti, nu? ) Chiar: cati din aia s-or mai fi-ntors?

In caz c-ai citit tot, scuza-ma ca te-am retinut. Sper ca nu ti-am rapit timpul cu ceva superfluu..
Sa mai scriu "bloguri" de-astea? Sau ma las? Oricum, urasc chestia. Urasc tot ce e "trendy". E o frustrare de-a mea.

25 ianuarie 2008

Fara nume

Crezi ca daca parintii iti platesc facultatea particulara pe care o frecventezi (paradoxal zis FRECVENTezi... chiar: treci p-acolo? ), asta chiar te face mai destept? Probabil...
Intrebare de cultura generala (ca-n "Filantropica" ) : stii cat costa un bilet de RATB? Nu?!? Nici eu. Merg fara.
Te crezi superior pentru ca "tata" ti-a cumparat o masina puternica, cu care poti face "linii" la 02:00? Poate ca esti...
Imi place ca te uiti la mine cu sila, doar pentru ca tu bei cocktail cu umbreluta si eu cea mai ieftina bere sau pentru ca pe hainele mele nu se vede "firma"... da' poate nu poti sa faci asta, pentru ca mai mult ca sigur nu frecventam aceleasi locatii (selectionate, evident).
E aglomerat vineri seara drumul spre Predeal? Mai bine stai acasa... intr-un week-end poti vedea 6-7 filme bune cu BSPlayer sau pe 66stage.com (sau stage6.com, nu mai stiu cum e)... sau tu te duci la Movieplex?
Si pun pariu ca tu esti cult. Iti place Eminescu, ai citit sigur Paulo Coelho, si-n fiecare zi te cultivi cu Click! sau Libertatea... si sigur iti place sa asculti un DJ de renume mondial.
Imi place ca esti constient de faptu' ca n-avem ce discuta... crezi bine. Chiar n-avem ce discuta... pa!

24 ianuarie 2008

Introducere in tema

In primul rand doresc sa va salut pe voi, cei care ajungeti click-uind pe pagina asta. Aici voi pune felii din capul meu, atunci cand imi ascut in mod neprevazut cutitul inspiratiei.
Imi pare rau ca nu pot scrie cu diacritice. Totusi, sper ca mesajele se vor lasa sau se vor fi lasat intelese (depinde ce cititi prima data). Poate voi folosi in viitor. Imi aprind o tigara. Pauza.
[...]
Acum ma simt dator sa dau niste explicatii referitoare la iminentul aflux de mesaje pe care le voi posta. Ele au fost scrise sub forma de blog pe un alt site. Nu stiu cum de m-a lovit odata sa scriu un mesaj; precedentul fiind creat, au urmat altele. Apoi am decis sa scriu un blog adevarat. Apoi au trecut cateva zile... si iata-ma tastand aceste randuri.
Mesajele de care vorbeam mai sus le voi posta aici. In ordinea in care au fost scrise. Acum, pe rand, unul dupa altul. Nu toate, ca sunt vreo 2-3 pe care le consider irelevante. Voi scrie la final si data la care au fost concepute de mintea mea.

"Sa fiti destepti si fara frica."