Tare

De cand ma stiu, mi-a placut "tare". Postarea asta e un fel de "ce-am fost si ce-am ajuns"... romaneste asa. Ce mi-a placut tare?
Am baut mereu cafeaua tare, mai multe pe zi chiar. In sesiune bagam 3-4 pe zi... cafea si ness. Dupa faculta, beam o cafea dimineata la 8, un RedBull pe la 11 si uneori mai bagam o cafea si seara. Betiile... au fost din Unirea cu American Cola si mai apoi, cand a crescut prosperitatea (retineti aspectul!)... din Jack cu RedBull... asta imi dadea o stare de hiperactivitate, dansam pe plaja toata noaptea, nici nu ma imbatam asa tare. Era o betie placuta, fara dureri de cap. Din juma' de sticla de Jack plus 3-4 RedBull iesea frumos... si dupa, daca era vorba si de sex, era "tare" si dura mult. Acum 3 ani (sau 2?) la mare am stat 3 zile, iar noptile dintre ele au fost albe si pline de combinatia de mai sus. In plus, mai erau "tompetele". Le zicea asa pentru ca trebuia sa stai cu spatele la bar, sa dai capul pe spate... si ti se baga pe gat o palnie, iar pe palnia asta ti se baga un cocktail flambat. Era misto ca vedeai palnia sus, ceva arzand in ea... iar pe gat era o senzatie de arsura... era o bautura "condimentata", de parc-avea in ea si piper, si menta, si boia, si mortii ma-sii. Ratza a descoperit-o, cand s-a dus la bar la "Top Beach" (era o... discoteca sa zicem, pe palja in Costinesti, unde se dansa pana la 6 dimineata) si-a cerut "Da-mi cel mai tare cacat pe care-l ai"... dupa ce a baut trompeta asta, niste pustani il intreaba "Frate, ce e aia, ca vrem si noi?", la care asta zice "Ba... cereti si voi cel mai tare cacat pe care-l au, si-or s ava dea d-asta". A doua zi am aflat ca-i zice trompeta, si cu trompete faceam "deschiderea".
Pacat ca n-am pozele din 2007. Sunt la Niche, ca puneam aici cateva. Daca fac rost, fac un "Later Edit".
Tigarile... pai in ordine, au fost asa: Viceroy rosu, Lucky Strike rosu, Marlboro rosu lung, Kent lung, Dunhill negru lung... alea mai tari si mai ale dracu', de rupeau plamanii celor care-mi cereau tigari. De fapt, nu prea mi se cereau tigari, ca li se taia respiratia de la astea ale mele.
Patrunjel bagam iarasi "tare", cu nesat... ca sa ma fac praf. Si ma faceam.

Acum? de patrunjel m-am lasat definitiv din iulie, pe energizant n-am mai pus limba de mai mult de 6 luni, cafea beau o data la doua saptamani, cola beau cate un pahar o data la cateva zile, Jack n-am mai baut nici d-asta de cateva luni bune... acum fumez Marlboro Filter Plus (bucura-te, Puiule, trai-ti-ar PMT-u'), pe care de vreo 4-5 zile le-am redus (inconstient) de la 20-25 pe zi la 10-15 pe zi.
Le-am lasat in pula mea pe toate... in schimb m-am apucat de Cavit si MagneB6. Intre timp, m-am lasat definitiv (sper) si de Metoprolol... Poate voi reusi macar sa mai beau cafea... ca pe unde ma duc, astia au in meniu cafea fara cofeina, dar nu au la servire, iar eu ador mirosul cafelei si salivez dupa cafea de fiecare data.

Pentru ca prima piesa a fost doar de introducere in tema, pentru ca se brodea de minune faza aia cu "imi place tare", pentru final am alta piesa. O piesa pe care n-o stiam, dar mi-a fost recomandata intr-un comenatriu postat aici de catre fosta mea prietena, Iulia (ea e BG, si nu e bulgaroaica)... sper rusinea mea, nu stiam piesa, desi Sir Samuel e membru Saian Supa Crew, care Saian Supa Crew imi plac la nebunie.
Piesa asta vreau s-o dedic (manelistic asa) lu' Ratza, Niche si Glugah... si sa fie pentru vremurile in care eram "Cei 4 FARTastici" (asculati-o-n pula mea, si poate traduceti si versurile cu "google translate" (sau poate traduci tu, Nikol, versurile de mai jos, ca tot esti profa' de franca')

Je nous vois bien plus fort et plus haut
On est plus efficace a deux dans tout les combats
Et même loin je serai là si tu as besoin de moi
Nous ferons face à tous nos défauts...
[...]
Et d'un seul coup les années passent
Les chemins diffèrent et les idées aussi
Je sais que parfois ça laisse place
A la paranoïa et à l'hypocrisie
Tout parait limpide en surface
En vérité rien n’est acquis
Le temps qui passe est une menace

Povesti de adormit copiii

Nu stiu cum de mi-am amintit aseara de povestile lu' Baba. De fapt... cred ca stiu... spuneam cuiva poezii gen "Zdreanta", "Minerii" si nu mai stiu ce... descantece. Unul era mai porcos asa, si mi-l zicea Baba. Baba era o matusa de-a bunica-mii care era lovita de infertilitate. Si cum era situatia asa nasoala, bunica-mea cica statea mai mult pe la ea... si-asa a adoptat-o pana la urma. Cand a urmat casatoria si astea... bunicii mei s-au mutat "la oras" si... dupa cativa ani au luat-o si pe Baba. Oricum, Baba are anterior nasterii mele niste intamplari si "vorbe de duh" care-au dainuit peste timp. Le zic acum ca sa nu le uit.
1. Cand mama si matusa-mea erau copile, baba Rada vine in vizita la nepoate, si zice sa le ia si ea "ceva". Cum nu stia sa citeasca, intra si ea unde nimereste... si nimereste la Farmacie, unde cere "ciucalata". Sa va zic ca la mama a ajuns c-o folie de "Ciocolax"?
2. In timpul razboilui (al doilea), ca sa ajunga din oras in sat la ea, trebuia sa traca peste un pod, care pod era pazit de soldati (ca-n povestea aia de clasa a V-a, "Senin de august", la care am plans). Baba Rada avea o nasa care lucra la Gara de Nord, fiind destul de cunoscuta. Si femeia ii zice: "Cand te opresc aia la pod, le zici ca esti fina mea, si ca-i rog eu sa te lase sa treci". Bun. Baba ajunge acolo si zice "Sa ma lasati sa trec, ca eu sunt fina nasei de la gara". Gie.
3. P-asta o stiu de la bunica-miu. Dupa razboi, comunistii au vrut sa se faca "alfabetizarea" populatiei de la tara, iar Baba, facea "cursuri" cu un invatator de pe-atunci... Lebedenco (sau Lebedencu). Cum ea nu stia sa scrie, la teme le punea pe consatence sa-i scrie si ei acolo... si-alea umpleau foile de "pula", "pizda" si-alte astea... si Baba-si lua palme de la Lebendenco fara sa stie de ce.
In fine... ar fi mai multe d-astea... pe care le stiu direct de la ea. Important e ca ea m-a crescut la varsta gradinitei, ea s-a speriat saraca atunci cand mi-am borat matele dupa cartofi copti cu smantana (fusase prea multa smantana pe semne, ca mancam des cartofi copti cu smantana), ea ma scoatea la plimbare si stiga dupa lume sa ma prinda, ca ea nu putea alerga dupa mine... In sunt recunoscator lu' Baba, ca stiu ca i-am facut viata grea la bratranete.
"Vezi... daca tu mi-ai zis "Baba"... acu' toata lumea-mi zice "Baba"...". Si toata lumea-i zicea "Baba". Mama, prietenii mei de-atunci... vecinii... toti ii ziceau "Baba". Ea ii mintea pe baieti ca dorm, atunci cand veneau sa ma ia la fotbal... cand de fapt eu ma plictiseam prin casa. Mama, ce ma oftica cu fazele astea...
Dar plecasem de povesti si poezii. Era poezia cu tiganu'... apoi povestea cu viezurii si povestea cu urata. P-asta cu tiganu' o stiu si-acum, si v-o redau aici, ca sa va-mbogatesc cultura:

"Dar tiganu' om destept
S-ambracat locotinent
Si-a luat fata de gineral
Si-a suit-o sus pe cal

- De trei zile merg pe cale
Nu t-am pus nicio-ntrebare...
Unde sunt casili tale?
- Uite colo-ntro valcea
Zaresti doua corturele
Fara usi, fara ferestre,
Alea sunt casili mele.

- Buna ziua, mama soacra
N-ai ceva sa-mi dai de treaba?
- Cu ghiocu' sa ghicesti
Bidineaua sa spoiesti pe la cucoane,
ca sa traiesti.

- Aolooo...
De la vagoane de leme
Ajunsei sa strang surcele.
De la sticle de parfum
Ajunsei sa dorm in fum. "

E geniala, nu? :)) Cultura populara, ce dracu'.

Povestea cu viezurii (bursucii) n-o mai stiu, oricum era scurta si ambigua... gen o familie de viezuri dadea "party" si nu-i chema pe vecini... dar se ofticau cand vecinii dadeau "party" si nu-i chemau pe primii... pula mea... logic.
P-aia cu urata o mai tin minte partial. Pula mea... ar fi fost si culmea, doar o auzeam in fiecare zi inainte sa adorm... am auzit-o de sute de ori, dar diferea de la o zi la alta... dupa cum voia Baba sa adauge sau sa scoata ceva. In primele dati eram dezorientat... o corectam. Dup-aia mi-am dat seama ca e femeie octogenara si ca n-are cum sa mai tina minte povestea exact cum a spus-o ieri.
Ideea era ca era o tipa urata cu spume... urata a dreacu'. Si cum statea ea asa in uratenia ei, se strang unii... Marin, Ion si Vasile care fac o cheta si-o trimit p-asta sa le ia vin. Pleaca cu 3 lei, dar se intoarce si zice ca sticla de vin e 5 lei. Ii mai dau astia 2 lei... iar ea cu cei 5 lei ia o sticla de vin si-o trusa de farduri. Se duce, se macheaza, sa da dracu' si se intoarce cu vinu'. Astia 3 se omoara ca na... care s-o ia de nevasta, ca erau coplestiti in pula mea de frumusetea ei... in fine, o ia Ion... nunta mare, pula-n pizda... astialalti 2 tanjeau dupa ea. Acuma, facura nunta... pleca lumea acasa, se duc si ei sa se... spele intai. Cand se spala asta si i se duse pulii de suflet tot fardu'... da-i si ia-mi-o la bataie, Ioane. Si-o dadu asta afar' din casa, o trimise la ma-sa. Ma-sa-n spume, 'ti dai seama...
"- Lasa, mama... stai tu cu noi aici si-o gasi tu unu' sa te ia si pe tine"
Si urata avea un hobby asa... de se plimba de nebuna prin padure. La prima plimbare gaseste un purcel... il duce-acasa, sa-l creasca, sa-l taie la Craciun. La a doua plimbare nu mai stiu ce gaseste... ciuperci, astea... nu conteaza.
La a 3-a... il gaseste pe unu', il duce acasa... se pun si ei la masa... asta isi baga lingura de ciorba-n nas.
"- Tu nu vezi mama ca asta e orb? Ia-l si du-l de unde-ai venit cu el"
Il ia asta la plimbare, pula mea... il lasa acolo si fuge.
Dup-aia cred ca gaseste un mut, un surd... cu astia cam aceeasi povest, recte la masa isi dau seama ca aia sunt handicapati ('anticapati).
Il ultima faza, cum alerga ea asa... aude un "POC!" si alearga intr-acolo... vede in iarba o potarniche, prepelita, pula mea... ce-o fi fost ea... si hop s-o duca acas' la ma-sa. Dar apare cel ce trasase in pasarica... un... militian, ma! Militianu' ca e pasarica lui, ca el a tras... urata ca e a ei, ca ea a gasit-o. (De-aia e bun ma cainele-militian, ca i-ar fi adus el vanatu'). Pana la urma, cad la intelegere: urata o face ciulama si militianu' vine s-o manance cu mamaliga.
Ma, si face ma-sa lu' urata o ciulama de cadeai in cur... si-a cazut si militianu'. Si-a zis el "Daca tu gatesti asa, te iau de nevasta". Asta, era insurat omu'... dar divorteaza de a lui (eu p-aia mi-o imaginam o blonda cu paru' pan la umeri, cu sorț de gospodina rosu cu buline albe, femeie de casa, astea... Urata, in imaginatia mea era gen fi-sa lu' Fantozzi, da' mai neagra putin - o sa pun filmulet).
Da ma... si se insoara asta cu urata noastra... si cand se intoarce odata de la Militie, o gaseste p-asta cu mamaliga pe masa, plina de cocoloase.... gen "Ce pula mea e asta, fa?". Si-o batu' si-asta de necaz ca-si lasase nevasta blonda cu sorț rosu cu buline albe ca s-o ia pe Urata facatoare de mamaliga cu gloduri. Si-uite asa... se termina povestea. Urata tot nemaritata ramanea de fiecare data, chiar daca intamplarile ei variau de la o zi alta. Cu povestea asta am adormit eu cativa ani, de fiecare data cand veneam de la "gradi". Hai ca e poveste tare... cu substrat. Glumesc.

Haida sa va pun filmuletul ala de care ziceam, s-o vedeti pe fi-sa lu' Fantozzi. Merita sa va uitati la toata scena, chiar daca nu intelegeti italiana. Ideea e ca asta trebuia sa se ponetze la serviciu, si mare graba, mare zarva. Eu rad de mor la filmele cu Fantozzi.



Fantozzi e intr-un filmulet... dar nu tine loc de piesa. N-am cum sa sar peste cutuma cu piesa, ca na... am impamantenit obiceiu'. Azi avem niste nemti, c-o piesa din '98:
5 STELE DELUXE - INIMA TA BATE MAI RAPID

In culori

"Ieri am zburat printre nori
Te-am pictat in culori
Si ti-am dat dragostea."
... era o piesa de la Akcent.

Acum cateva zile stateam cu amicul meu Adi (auto-intitulat "glugah"), si fiindca la om nu era curent (am urcat 10 etaje pe intuneric bezna), stateam de vorba din lipsa de ocupatie. Si-a venit vorba de niste filme vechi ( It's a wondeful life, Casablanca, The Bridge on the River Kwai, 12 Angry Men, The Maltese Falcon, etc) la care ma tot uit eu in ultima vreme. Acuma... unele color, altele nu. Cica sunt si filme vechi alb-negru, "colorate" in vremurile noastre. Nu stiam...
Si-asa mi-aduc aminte de geamul lu' Ducşe. Am vorbit despre el intr-o postare anterioara (Oldies part 1) - mancator de corcoduse cu sare, constructor de cazemate, karatist de ocazie, fan al filmelor commando si al celor cu ninja, şahist amator (dar bun)... plus alte preocupari si indeletniciri specifice varstei.
Eh... si Ducşe asta, inainte de '89 avea si el (de fapt ai lui), ca noi toti dealtfel, un televizor alb-negu (Saturn?). In fata televizorului asta, era un geam... iar geamul fixat destul de bine in ceva. "Ceva"... adica doua chestii care-l tineau drept, la vreo 1-2 cm in fata ecranului. Geamul asta era colorat ca un curcubeu... cam cum se face motorina in apa... dar cred ca mai mult a curcubeu aducea. Si-ti dai seama ca(,) copilul Ducşe vedea colorat la televizor alb-negru. In curcubeu, dar ce mai conta? ... cand noi toti ceilalti vedeam doar alb, negru si "n" nuante de gri. Nu prea avem nici noi ce vedea, da ce ma conta?
Dar, cum nu te pui cu natura, se intampla ceva neprevazut: in mai 1990, se cutremura pamantul cu 6,7 grade pe Richter. Atunci s-a dovedit ca geamul colorat nu era atat de bine fixat. Noroc ca la putin timp dupa, a putut lumea sa-si achizitioneze teevizoare color.
Si-uite-asa cu Ducşe si geamul lui colorat in curcubeu din fata televizorului.


Altceva...
Am fost la revizie. Aia zic ca placutele de frana sunt uzate la maximum, si ca or sa incepa sa "manance" din discuri. Si s-a sunat la firma, dar cineva n-a fost de acord cu inlocuirea. M-au pus sa semnez ca am luat la cunostinta faptul ca baietii din service "Nu recomanda a se circula cu autoveh.". E bine ca inca ma tin franele, desi scartaie ca masinile de pe linia 101.
"Mersul pe jos e periculos"... da' face si picior frumos ;)

M-am invatat sa pun si cate-un clip in postarile mele. Astazi avem in program un baiat din Brazilia, pe numele lui de scena "Thaide"

N-avem timp (Oldies Part 2)

Facand un zappin' intr-o oarecare dupa-masa (cred ca sambata era), dau de emisiunea "Garantat 100%", pe TVR1. Moderatorul Cătălin Ştefănescu - baiat destept, dupa cate am vazut in emisiunile pe care le-am prins din intalmpare - il avea invitat pe Andrei Pleşu. Pleşu imi place din multe motive, dar cel mai relevant e ca l-a pus la zid intr-un articol, pe Aurelian Bondrea - rectorul comunist al Spiru Haret, mare mahar mafiot cu Romania de Maine. Cred ca fundatia a fost infiintata in 22 august. Asta ca sa-mi pot explica ce insemna "maine"...

Revenind la Garantat 100%: s-a vorbit despre basescieni, Biserica, patrioti, despre cum suntem vazuti in cancelariile occidentale... dar la un moment-dat, Pleşu spune:
"...vorbesc din ce in ce mai rar cu prietenii... asta este o forma de patologie contemporana. Noi nu mai avem timp. A nu avea timp este un pacat, o boala ... eu vorbesc din cand in cand cu prietenii mei mai vechi la telefon si de obicei toate conversatiile se termina asa: 'dom'le, poate ne vedem si noi odata la un moment-dat', dar stim sigur ca n-o sa ne vedem"

Pentru cine e interesat si are timp, emisiunea inregistrata e aici: http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy50dnIucm8vZW1pc2l1bmUucGhwP2lkPTU4MCM_ , cea din 14.01.2009.

Atunci mi-am dat seama ca... si la mine e la fel. Vorbesc cu prieteni la telefon sau pe messenger - prieteni cu care-am tot ars-o ani buni - si ramane ca ne vedem odata... Plec la 8, ma intorc la 19. Uneori ma intorc la 22-23. Si seara am lucruri de facut. De la cumparat diverse, platit diverse facturi la spalat manual si calcat camasi... daca apuc sa vad si-un film, e bine. In general apuc, deci ma culc la 2 si ma trezesc la 7. Prietenii:

Childhood
- Gălu o sa citeasca asta mai devreme sau mai tarziu, o sa si comenteze (nu-i asa, ma? ). Cu el m-am vazut acum vreo 3 saptamani. Sa-i pun pe un stick cele 6 serii ale "The Wonder Years". Noi doi, dupa o ora de "brainstorming" la telefon... ne-am adus aminte cum se numea, si-asa am putut sa-l caut pe torrents.
Fac o mica paranteza aici - serialul asta mi-a marcat adolescenta, m-a facut sa regret copilaria... pentru curiosi sau pentru cine vrea sa-si aduca aminte, e aici "Theme song" - http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PS1DWlJ1ZHhELU5R , iar aici ceva ce mi se pare super-tare... "deep shit" http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PXk4bTJZTEVYNlFvJmFtcDtmZWF0dXJlPXJlbGF0ZWQ_
Cu Gălu nu ma mai vazusem de vreo 2 ani. Desi stam amandoi in Bucuresti... desi am batut mingea pe maidan multi ani la rand... Sincer, chiar aveam emotii cand m-am vazut cu el.

- Flocu (Florin in cheama, de-acolo si porecla). Flocu a fost cu mine in clasa 12 ani. In vreo 2 am stat in aceeasi banca. Statea cu mine-n cartier. A fost primul din gasca(,) care a avut TV Color. Goldstar. Dimineata, toti eram la el sa vedem "Lidia si floarea cu sapte culori" ( pentru curiosi aici: http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PUtPQi1aTURESUdVJmFtcDtmZWF0dXJlPXJlbGF0ZWQ_ ) Tra-la-la. Si "Sandy Balle" ( http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy55b3V0dWJlLmNvbS93YXRjaD92PXZoOFdubm9yTEt3JmFtcDtmZWF0dXJlPWNoYW5uZWxfcGFnZQ__ ) Si tot la Flocu mai jucam "Renegade" pe HC-90 (asta era un computer romanesc - ceva de genu' http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy5ob21lY29tcHV0ZXIuZGUvaW1hZ2VzL3dhbnRlZC9lYXN0ZXVyb3BlL0lDRS1GZWxpeC1IQy04NV9uZXcuanBn ).
Si vreo 2-3 ani de faculta, tot cu el am ars-o (celebra 004 din P15). Alaturi de Lupu, Doru, Şmecu. Si-apopo de asta: "You are making Hunto very proud"
Pe el l-am vazut tot acum 3 saptamani... cand am iesit si cu Gălu. De cand a avut nunta, acum 2 ani, ne-am mai intalnit fugitiv pe la metrou. Vorbisem prin august sa iesim la o bere... era la mare atunci. A ramas pe cand se intoarce. Si ne-am vazut in ianuarie.


- Ducşe... a terminat Matematica. Ne cam batea pe toti la şah. La fel... in 6-7 ani, ne-am vazut de vreo 3 ori la metrou, din intamplare. Era pescar, cu undite artizanale, homemade. Intr-o escapada d-asta pescareasca tin minte ca era sa ne taie un recidivist. Era si Ducşe un mare batator de minge, fan filme commando, mancator de "boambe cu sare" (corcoduse verzi cu sare), constructor de cazemate, fan HC-90 ...

- Martinez era mai mult cu jocurile alea cu joystik, si el constructor de cazemate, dar si proiectant. Omul care ne lua pe toti sa ne dam cu bicicletele, cu care ne plimbam 5-6 ore pe zi, omul care a gandit si provocat aventura din canalul de scurgere al unui lac. A iesit un fel de film horror atunci. Nu l-am mai vazut de multi ani, din auzite stiu ca face chestii ilegale. Am auzit mai nou c-ar fi la racoare. E posibil...

- Mikiriki. Despre asta as putea spune multe. Si sa zicem ca spun multe, daca prin "multe" intelegeti ce trebuie. Cu el ma mai vad, dar intamplator.


Highschool & University:
Mando - e unul dintre foarte putinii cu care-am ars-o in ultimii ani de liceu. Zilnic. De la iesit in oras la teme la fizica. A facut o scola militara, am auzit ca lucreaza in armata acum, tot in Bucuresti. In ultimii 7 ani l-am vazut o singura data, acum vreo 4 ani.

Puiu - cred ca si el o sa citeasca asta, ca are cont pe netlog. Cam toate aventurile din primii 2-3 ani de faculta le-am trait cu Puiu... gagici, baute, chefuri, pariuri, whist, restante, CM 2002, murit de foame, lipsa acuta de tigari (de la el am inceput sa fumez... Viceroy rosu), filosofie cu radacini adanci in realitate.
E bine ca acum mai margem impreuna la meciuri la Dinamo.
Din aceeasi gasca... Madala si Runky. Din Targu-Jiu amandoi. Runcanu cred ca a teminat pana la urma Automatica. Cert e ca visa sa ia la actorie, si-am constatat ca a luat. L-am vazut la un zapping, intr-un serial pe AcasaTV.



Roşca - coleg de grupa initial, apoi de serie, apoi de an. Tot prin anii 2-3 de faculta am ars-o si cu el. Nu stiu cum dracu' facea si ce le zicea, ca daca-i ziceam in club "Uite, imi place de aia"... in 10 minute venea cu ea si cu inca una sa mergem in vreun bar la o cafea. In ultimii 4 ani am vorbit de vreo 2 ori cu el.
Ultima data acum un an, cand mi-a zis ca e rezident pe chirurgie pediatrica in Iaşi. Altceva nu mai stiu, nu mai am numar de telefon... nimic.

Ar mai fi si altii... ar insemna sa ma lungesc la infinit cu scrierea asta. E un fel de review personal, ca sa-mi aduc aminte. I-am scris pe cei cu care ma vad foarte rar sau pe care nu i-am mai vazut de ani. Si sunt sigur ca am avea multe sa ne spunem... Dar na... prietenii se mai schimba odata cu serviciul, odata cu locuinta, odata cu intemeierea unei familii, odata cu mai multe. Unii pleaca, altii vin. Unii raman.
Dar asta e... de la anume varsta in sus nu mai avem timp. Cateodata as vrea doar sa am mai mult timp sa dorm...

Oldies

M-am trezit pe la 3:00 ... o fi fost 3:01, 3:02... p-acolo. Aveam pofta de ceva dulce. De obicei e Finetti, vreo nectarina ceva, ciocolata cu menta... acum era doar iaurt cu fructe. Nu stiu cu ce fruct anume era, dar mie mi s-a parut gen Tutti Frutti. Si ies pe balcon la tigara, mai era niste Cola pe fundul sticlei... cam cat de-o-nghititura asa.
Visasem cum se surpa pamantu' sub mine... si pana sa ajung acolo la fabrica aia sub care se surpa pamantu', aveam o trotineta cu motor pe care puteam sa stau in cur. Avea un fel de şa, si era pliabila. Si sunasem pe cineva de la un telefon public, sa intreb cu dracu' fac sa depliez trotineta si cum o pornesc. Telefon public?!?!?

Telefon public.
Mai exista oare cineva care sa sune de la telefoane publice? De ce ai mai suna de la un telefon public? De ce le mai tine Romtelecom-ul instalate? Eu nu cred c-am mai sunat de vreo 10 ani... Cine mai suna? Poate sa suni pe fix, si sa fii chitros incat sa nu vrei cost suplimentar la abonamentul de celular... Ai zice ca mosii si babele... Neaaah. Telefonul meu nu face poze, dar am vazut pensionari cu telefon cu camera. De fapt, nici nu e al meu. Daca m-ar concedia astia, eu n-as mai avea telefon. P-al meu l-am pierdut. Si daca l-am avut p-asta de serviciu, nu mi-am mai luat. Imi pare rau de agenda aia.

Dacia 1300.
Dacii 1300 in folosinta nu prea mai vad. Sunt cateva in fata blocului la mine (de fapt, cred ca in fata fiecarui bloc e parcata definitiv o Dacia 1300) care dupa cate se pare nu s-au mai miscat din loc de ani buni. Mai e una dupa colt, care a cazut. Ziua, din senin. A cazut de spate. Mancata in asa hal de rugina, incat nu si-a mai putut sustine nici propria-i greutate.
Cand eram eu mic... cam toti copiii din cartier mergeau la munte sau la mare. La revenire, jupuind pielea de pe noi, povesteam ce masini am vazut p-acolo. La mare veneau straini... cu Honda, Citroen, Mercedes, Volkswagen... Tin minte c-atunci cand vedeam una d-aia, ne uitam atenti pe bord sa vedem "cat prinde la ora". Erau masini pe care le vedeai prin suprizele de la Turbo, si-n realitate o data pe an: la mare.

Uniforma. Sapca de la uniforma.
Foarte rar vezi azi elevi in uniforma. Pe la scoli "cu traditie" sau particulare. In rest, nu. Oricum, in nici un caz uniformele lor nu includ sapca. Celebra sapca cu "S.G." insemnand Scoala Generala, simboluri pe care "bagabontii" le interpretau peiorativ drept "Suge Gainati". Eu o purtam.
Aveam numarul matricol 10. Din toata generatia aia, eu fiind la clasa I A, s-a nimerit sa fiu al 10-lea la catalog, deci matricol 10. S-a ascociat fericit cu notele pentru cativa ani. Ca de... cine nu avea numai 10 in primii 2-3-4-5 ani?
Coropita. Coropita Mirela nu avea 10. Cred ca n-a avut niciunul. Lumea ii zicea "Coropisnita". A ramas repetenta intr-a II-a. Inca mai tin minte figura lu' tac-su': barbos, rosu la fata, firav... fata de fochist, ce mai. Mirela Coropita in clasa a II-a nici macar nu putea sa traga linii oblice pe caietul de Caligrafie, ce sa mai vorbesc de "a", de "m", de "mama"...

Jocuri.
Azi toti se joaca la PC. Sau "teleghideaza" masinute, avioane. Arhaismul ludic se regaseste azi doar in "castele de nisip" pe plaja, pe care le faci "in cucu' gol" (sau "in pasarica goala").
Dacii si romanii? Piticot? Plimbam jetoane, dadeam cu babaroase. Unii ne prevedeau un viitor de barbugii. Mai erau doua jocuri, care si-atunci si-acum mi se par extrem de comuniste: "Turism" si "Bunul Gospodar". La "Bunul Gospodar" iti cumparai apartament, apoi aragaz, chiuveta, sifonier... Acum n-ar mai avea niciun sens un joc ca ala, ca stai sa joci vreo 30-40 de ani. In jocul ala achitam un imprumut la CEC in cateva ture. "Azi la CEC un leu depui, maine el va scoate pui" - asa scria pe caietele dictando.
Indieni, cowboy si caii lor. Astia erau cam greu de gasit. De fapt, se gaseau multi, dar erau cam la fel. Era greu sa gasesti unii "altfel". "Most common" era indianul din plastic portocaliu cu un cutit in mana si cowboy-ul din plastic rosu cu lasou in mana. Si caii albi. Erau mai greu de gasit cai negri. Aia negri de obicei erau cabrati. Dadea mai bine cand asezai indienii pe ei. Si-i mutam mereu... le schimbam caii intre ei. Permutari de N luate cate K.

Sifoane.
Intre varstele de 7 si 14 ani cred ca am carat zeci de metri cubi de sifoane. Mai sunt sifonarii acum? Mai merge lumea "la sifoane"? In urma, erau d-alea cu cap de plastic, de se montau la sticla de 2L de Fanta/Cola/Sprite. Alea de Pepsi de 2,5L se spargeau mai repede la presiune, si erau de evitat. Dar inainte erau d-alea grele... un sifon de 1L, plin, avea 2Kg sau mai mult. Cu cap de aluminiu si recipient de sticla groasa. Unele aveau si plasa, sa nu sara cioburi daca le spargeai. Erau ca asta din secventa asta: http://www.youtube.com/watch?v=dNyUxf8Mhbo (Cel mai iubit dintre pamanteni).

Cinema.
La 5 minute de unde stau acum e Cinema Gloria. Paragina. Lumea se duce acum la Mall. Si se duce la film pentru ca vrea fata s-o mai vada si pe ea lumea prin Mall, sau pur si simplu pentru ca n-au ce face... sa mai iasa din casa. Prea putini se dau in vant dupa efectul sonor din sala.
Primul film pe care l-am vazut in cinema a fost "Jandarmul si jandarmeritele" (d-ala din seria cu Louis de Funes). M-a dus mama (prin '88, deci aveam vreo 6 ani). Probabil n-avea cu cin' sa mearga la film. Ca eu n-am inteles mare lucru. Abia bungheam literele de tipar, deci in niciun caz nu puteam "sa prind scrisu' " (subtitrarea adica). Ce-am inteles e ca erau unii... si unele, care faceau comedii si radea lumea. Si-atunci mi-a placut mie de cateva jandarmerite de-alea. Daca stiam ce e ala sex, cred ca as fi vrut sa le-o trag atunci.

Prima fata.
S-a intamplat pe cand purtam camasa aia portocalie de "soim al patriei". In Grupa mare. Un loc caruia acum cica i se zice "grădi". Era o fata, Georgiana (nu mai stiu numele de familie). N-am mai vazut-o de 10-15 ani...
@ ubicuul_de_serviciu : daca citesti, era aia de-a fost cu tine-n clasa in generala. Nu Olescu, ai'lalta. Care statea in bloc cu Liviu fotbalistu' si cu Ion romanu'... cum dracu' o chema? Stiai ca am avut un "crush" in grupa mare? Nu cred ca am zis la nimeni pana acum.

Cam atat. Dup-aia m-am trezit la 7 si ceva... baui cafeaua. M-am gandit iar la trotineta aia fir-ar a dracului sa fie (pana la urma tot n-am depliat-o, ca mi se parea prea mica. Am mers cu ea la subrat, pana a inceput sa se surpe pamantu' si-am uitat de ea). Ma uitasem pe National Geographic la "Explosive Engineering". Dup-aia am plecat la serviciu. Si n-am putut sa cobor la Stefan cel Mare ca erau niste muieri in usa, si n-avusei loc de ele. Asa ca m-am intors de la Victoriei.
Trotineta n-am avut niciodata. Am avut in schimb o Pegas, d-aia "de oameni mari".

Tin sa multumesc in mod special, pentru existenta, site-ului/blog-ului http://www.igu.ro/latrecut/ - Vizitati-l, ca merita.



11 septembrie 2008

Tarzan

Ora 13. Si-un sfert. Ies din "magazinul din colt". De la A.C. la caldura. Desfac pachetul de tigari. Fumatorii mor mai tineri. Desigur. Misto poza.
- Baaaa... va f*t pe toti... aaaarrrgh...
- Noroc, Tarzane... ce faci?
- ... ^%#$#*& ... sunt rupt.
- Vad. Hai ca stiu ca vrei o tigara.
- Da. Saru'mana... auzi... du-ma si pe mine cativa metri, ca nu mai pot, sa mor io...
Nu l-am dus. Ma grabeam rau.
Arata mai batran, dar cred ca are undeva intre 50 si 55. Tarzan e un personaj colorat al orasului in care am crescut; al cartierului, sa zicem. Il stiu de vreo 15 ani. Nu e violent, dar cand se aporpie de tine, duhneste ingrozitor. Incerca acum 15 ani sa fie "cuceritor". Facea declaratii de amor "ragazze"-lor care treceau pe strada. Chiar stia cateva cuvinte in italiana. Se certa cu personaje imaginare. Inventa injuraturi la care nu te puteai gandi. Cel putin eu, la 10-11 ani cat aveam atunci. Era genul ala de care radeau copiii. Dar el nu se supara... radea. Acum nu prea mai sunt copii pe-acolo. Sau daca sunt, stau in casa la PC probabil.
A fost si "agent in intersectie". In mai multe intersectii. Batzul lui pe post de "baston refrectorizant" incerca sa dirijeze soferii care nu se supuneau. A fost de toate. Dar mai 'nainte de toate, a fost "Tarzan". Usor de inteles "de ce Tarzan". Aproape de coma alcoolica, el a inteles cel mai bine ca strada e o jungla. Iar oamenii... animale care nu il intelegeau, sau il intelegeau doar partial.
Merg din ce in ce mai rar in orasul in care am crescut... calc din ce in e mai rar asflatul in care imi juleam genunchii... multe s-au schimbat. Dar Tarzan inca urla neinteles in mica lui jungla urbana. Cat o sa-l mai tina ficatul...

Si fiindca Tarzan vorbea cu "raggaze" de pe strada si le zicea "Ti amo" si "Ciao, bella"... ma facea sa ma gandesc la Celentano sau Rocco Granata... Azi il aleg Rocco: Marina




28 iulie 2008