Cum am ucis Craciunul

Treptat, sistematic si sigur. A fost crima perfecta, ca sa zic... Treaba e ca nici macar n-am vrut, iar acum ma caiesc. Va urasc cand va vad entuziasmati de beculete, luminite, cand va da pe spate mirosul de brad, cand vad forfota generata de cumpararea cadourilor... cand va vad induiosati de « Silent Night » sau mai stiu eu ce – mie imi place cum suna « Jingle Bells Rock». Mi-au placut primele doua « Home Alone », dar nici macar nu stiu de ce... Mi-e greata de americani, de cum sarbatoresc ei diverse chestii... dar in acelasi timp le invidiez « spiritul Craciunului » care-i apuca pe ei si pe familiile lor mari, cu « cousin »-i care vin de la mii de kilometri ca sa sarbatoreasca(,) Craciunul in familie, sa manance, sa vorbeasca, sa mai afle unii despre altii. Urasc aceste clisee – asa mi se par mie – de Craciun, cu brazi, globuri, colinde, cozonac, cadouri, zapada, s.a.m.d, dar in acelasi timp as vrea sa ma atinga si pe mine.

Nu stiu ce-i cu Grinch, doar ca-i o hidosenie verde despre care-am auzit ca a furat Craciunul. E mic copil. Eu l-am ucis. Sunt un fel de Grinch, da. Cum am facut?!? Nici nu prea mai tin minte... de fapt, cred ca nu am realizat vreodata cum s-a intamplat. Nici nu mai stiu cum mi-am dat seama ca Mos Craciun nu prea are treaba cu realitate inconjuratoare. Stiu doar ca s-a intamplat foarte devreme... imi pare ca am gasit cadourile sau ceva de genul. Da, obisnuiam sa cotrobai prin toata casa, stiam unde-s toate, orice-ar fi fost. Prima si ultima experienta de care-mi amintesc se intampla undeva pe la 5-6 ani, cand la vederea Mosului (Mos Gerila era p-atunci) si mai ales la auzul vocii de bariton m-am speriat de-am uitat toate poeziile si-am fugit plangand, calmat fiind dupa vreo ora de asigurari, cum ca Mosul a plecat. Urat, nu ?

Dupa ce-am realizat cum e treaba cu Mosul, mi se pare ca nici nu prea am mai primit cadouri. Orium, pe langa multele jucarii, mai primeam diverse chestii pe care mamaie le trecea in Scrisoare, consultandu-ma si nu prea, la modul : « Hai sa trecem si izmene, ca nu mai ai » « Bine, si izmene ». Tot de pe-atunci, pare-mi-se... n-am mai facut nici brad. Tin minte ca acum vreo 4 ani, o fata draga mie a plans o zi intreaga fiindca ramasase fara brad in Ajun si eu nici n-am stiut cum s-o impac, neintelegand practic care-i drama.

Trecand de brad, cadouri, Mos Gerila, ajung undeva pe la 12-13 ani... cand am inceput sa am dubii cu privinta l existenta lui Dumnezeu, cand am inceput sa am discutii cu tataie pe tema asta (si el avea dubii). Am mai citit, m-am mai invartit, pan-am ajuns convins ca nu-i treaba reala nici asta. N-am mai putut sa cred ca Isus a inviat, ca s-a ridicat la cer si-alte asemenea. Deci am infipt cutitu-mi si-n sarbatorile Pascale.

De-acuma, asociam treburile astea doar cu doua lucruri : vacanta si reunirea familiei. Mi-era drag cand eram cu tataie, mamaie, mama si sotul ei, gemenii, matusa-mea si unchi-miu, var-miu. Chit ca era in prima sau a doua zi de Craciun, treaba se intampla. De-atunci, s-au schimbat multe. Azi am fost doar eu, mamaie si gemenii. Atat. Am mancat si-am baut la fel ca ieri, ca alaltaieri, la fel ca miercuri, la fel ca marti. De-aia pentru mine Craciunul e o zi la fel ca orice alta zi de weekend, doar ca difera mancarea. Ma satur repede de toba, sarmale, friptura de porc, caltabos. Mi-e dor de salata verde, de rosii, de castraveti, de ridichi... de pepene. Asta a fost. Asa am ucis eu Craciunul, definitiv si irevocabil. Si-mi vine sa mor cand stiu ca nimic nu ma va face sa-l mai simt ca aceia care chiar cred ca nasterea lui Isus, care impodobesc brad, care despacheteaza cadouri, care... pentru care Craciunul nu-i o zi ca oricare alta.

Totusi, cred ca eu l-am ucis in mod placut... si pentru totdeauna; insa ma scarbesc cei care-l ucid in fiecare an, cate putin. Oare cati dintre astia care-ajung sa sune la 112 (mancare, bautura, etnobotanice) chiar sarbatoresc “nasterea Domnului”? Cati din cei care-si asteapta cadoul in valoare de multe mii de euro? De ce ai face Craciunul la Paris ? Nu poti sa te duci si vara ? De ce de Craciun ? E mai altfel « nasterea Domnului » acolo ?

Nu pot sa nu-mi amintesc de niste versuri de la Parazitii (da, « rapperii aia care injura mult »), anume :
"Satui de viata sarmanii, vor sa se stinga
Spre disperarea copiilor se-atarna de grinda-n oglinda
Cei bogati, testeaza ranjind coca pe limba
Plini de falsa compasiune cand incepe sa ninga"

Bogatii, firmele doritoare de reclama si scutire de impozite... de ce cred ei ca acei copii, geniali sau nu, au nevoie de laptop-uri doar de Craciun ? De ce ar avea nevoie de bani sau mai stiu eu ce doar de Craciun ? Ah, pentru ca toata lumea primeste cadouri. Sarmanii au mereu nevoie de cadouri...

Ucid Craciunul cei care sparg mii de lei in cluburi, in noaptea de Ajun, cu “craciunite” semi-nud dansand provocator. Ucid Craciunul cei care cumpara cadouri de multe mii de euro, doar ca sa vada altii cat de bogati sunt ei. Ucid Craciunul cei care baga-n ei sarmale pana pleznesc, carora le place sa aibe masa cat mai plina, pentru ca apoi sa arunce mancarea. Unii mor de foame, mancailor! Nu zic ca tre’ sa dai neaparat sarmanilor, dar macar sa n-o arzi ostentativ. Nu zic ca tre' sa oferi, dar daca oferi, n-o fa cu "falsa compasiune", ci da din suflet. Nu tre’ sa fie Craciun ca sa fim buni. Unii sunt « mai » buni in decembrie. Haideti sa fim doar buni in fiecare zi. Cred ca eu am ucis mai frumos Craciunul.

Am sa pun si-o poza, pentru ca anul asta, eu – ucigasul - am impodobit un brad. Acum vreo cateva zile am impodobit un brad la Nicu acasa, si mi s-a parut frumos. Nu stiu daca a si iesit el frumos, da-n jumatatea aia de ora in care-am ascultat « Feliz Navidad » si ce-o mai fi fost, am simtit si eu putin Craciun prin casa.

Dincolo de urarile de pe net sau din sms-uri (da, alea naspa cu « miros de brad, lumanari la geam, zapada pe nu-stiu-unde, implinirea tuturor dorintelor » , sper sincer ca v-ati simtit bine azi, ca v-ati regasit cu familiile, ca v-a placut friptura, ca ati primit cadouri care chiar sa va placa, ca v-ati gandit macar o clipa ca se sarbatoreste nasterea lui Isus, ca v-ati gandit macar o clipa ca sunt milioane de romani care azi n-au primit cadouri, care n-au mancat cozonac sau toba, care n-au ascultat muzica de Craciun, care n-au avut niciodata brad. Noi suntem bine, chiar si-asa ucigasi cum suntem. Chiar prea bine... poate nemeritand.

Cu ce se ocupa romanii

Piesa asta ma obsedeaza rau de tot de vreo cateva zile, cu toate ca n-am pe cine sa duc acasa si nici la "ceai dansant" nu ies. O ascult cand mananc, cand fac dus, cand ma joc la PC, cand citesc bloguri, cand fumez, cand beau cola, cand mestec guma si alte chestii pe care le mai fac eu si nu-mi vin acum in minte. Nu stiu cand o sa-mi treaca.
In postarea asta mi-am propus sa nu scriu "urat", deci avem interzis la vulgaritati azi.

Incep cu un succint ante-scriptum. As putea sa scriu multe despre examenul de Rezidentiat, despre angajarea la Spitalul Sf. Pantelimon, despre acte, despre bani, despre multe. Dar nu e momentul... si nici nu ma pasioneaza. Toata lumea stie cum merg treburile p-aici, toti ne-am lovit de birocratie in democratie. Am sa punctez doar 2 lucruri legate de examenul de Rezidentiat:
1. Am platit 300 de lei ca sa pot da examenul asta. Am fost peste 4300 de medici care am sustinut acest examen. S-au strans deci peste 320.000 de euro, din care ei trebuiau sa plateasca asistenta din sali (cat sa fi dat unui asistent? 300 de lei? Maxim. Eu la votare am luat 360 ca presedinte de sectie si pe stat 24 de ore). Ei cu toti banii astia nu au fost in stare sa faca 200 de grile.
2. Desi am semnat la corectare cand mi s-a comunicat punctajul, eu si inca 2 martori, dupa 4 zile... comisia de rezidentiat isi permite sa-mi schimbe punctajul, fara ca macar eu sa fiu de fata. Si asta li s-a intamplat multora... aprioape 4000. Comisia de care zisei mai sus (condusa de marele spagar Streinu-Cercel) da un comunicat prin care anunta anularea a 5 intrebari din cele 200, fara sa prezinte motivele. Doua dintre ele, intr-adevar, nu erau din bibliografie (niste incompetenti, nu? ), dar restul de trei erau foarte bine formulate, clare, din bibliografie. 23 de puncte era maximul la aceste 5 intrebari, din care eu am facut 22 - care mi s-au scazut ulterior. Treaba e ca nu s-a sesizat nimeni, nimeni n-a raspuns pentru chestia asta, nimeni n-a dat nicio lamurire... ca Streinu-Cercel a tinut telefonul inchis 2 zile, pana la repartitie. M**e, ba! (scuze, n-am putut sa ma abtin).

Si-acum sa abordez tema pentru care deschisei "caietul".
Trebuia sa ajung la Spitalul Pantelimon, cu acte (pe care le aveam, dupa ce am intors camera pe dos... "A la recherche du bulletin de naissance perdu") si un dosar de incopciat (pe care nu-l aveam). Asa ca am luat-o pe jos, d-aici de la Diham, pe ruta Socului-Delfinului-Pantelimon, in cautatea unei papetarii... a unui loc unde sa gasesc un nenorocit de dosar de incopciat. Desi miopia mi se accentueaza si nu prea pot citi pe patrea cealalta a bulevardului, reusesc totusi sa deduc numele si inscrisurie firmelor. In propria-mi filosofie, pe langa emisiunile posturilor TV (ma refer aci la alea cu bataie, cu detectivi, cu nunti, cu tarani, cu cocalari, cu mondenitati despre de-alde "Nimeni"), mai sunt si alte lucruri care pot spune multe despre o natie - in particular despre societatea romaneasca cvasicapitalista) iar unul dintre ele cred c-ar fi dughenele/gheretele/magazinele/firmele "de la sosea". Le iau pe rand, incercand totusi sa le citez in ordinea frecventei, de la mare la mica.

1. Suntem un popor de imprumutati, datori-vanduti, debitori din tata-n fiu. Romanii fac credite, isi folosesc cu sarguinta cardule la ATM, multi din ei ca sa-si scoata tot salariul o data pe luna (asa faceam si eu de multe ori, deci ATM-ist nu prea am fost, decat la nevoie). Si pentru ca romanii sa aiba de unde sa ia bani cu imprumut, sa aiba unde sa-si plateasca dobanzile, au facut astia multe-multe banci. Chit ca mergi pe jos, in zone populate cat-de-cat, garantez ca macar o data la 5-10 minute te intalnesti c-o banca. Astia au ceva cu camatarii!
2. Ne macina "boalele". Crucile verzi licaritoare iti aduc mereu aminte de atmosfera asta de Craciun pe care-o traim in fiecare decembrie. Unele cu carduri de filelitate... de la altele, daca iei lapte-praf primesti o tetina... Doar tre' sa aiba romanu' de unde sa cumpere Algocalmin, anticonceptionale (atentie mare, ca e belea cu aia 2 ani, cu indemnizatia... tre' sa fii bazata ca sa poti fi mama) si antibiotice pe care sa le ia "dupa ureche" - Biseptol ruleaza! "Daca te simti nasol, ia un Biseptol". Nu!
3. Romancele sunt cochete. Se bronzeaza la solar fara frica de cancer, sa "straluce" cat mai bine pe ele "les bijoux" cand le lumineaza stroboscopu' in club. Pai e normal, ca daca se duc la mare doar ca sa petreaca noaptea si sa doarma ziua, iar reflexia lunii nu bronzeaza nici de-a naibii, ramane o singura solutie: solar! Si-asa sunt legume, nu?
Dar romancelor le place "trendy"... coafura, tunsoare, astea. E plin si de frizerii.
4. In oarecare legatura cu punctul 1, romanii vand si cumpara valuta, amaneteaza inele, cercei, lanturi, cruciulite. Deci, daca vrei sa scapi de ceas, gasesti o dugheana cu "Exchange - Amanet" cat ai zice "aur".
5. Avem "pets", care "pets" se hranesc cu haleala de la "Pet Shop". Mai tre' si ele tunse, coafate, vaccinate, finisate pe la gheare plus diverse alte tratamente aplicate animalelor.

In drumul asta al meu (sunt cativa kilometri buni, vreo 4 statii de autobuz si inca vreo 4-5 de tramvai) , am gasit o singura librarie, care spre bucuria mea... avea dosare de incopciat. Daca romanii completeaza formulare pe la banci, fac afaceri cu statu', stau la solar si coafor, duc cateii la tuns, amaneteaza "bijuuri"... cand dracu' sa mai aiba timp si de citit? In plus, te roaga unii pe la semafor cu carti d-alea "ieftinache", care ies odata cu ziaru', bune de pus in biblioteca, c-arata bine... toate de-aceeasi culoare. Iti dai seama?!?!
De... cam cu astea ne ocupam. "O tempora! O mores!".

Criză

Da; iar o dau in labe triste cu mine insumi. Speram sa nu mai simt nevoia sa-mi scuip starile aici, pentru ca de obicei le scuip doar pe cele naspa. Tocmai cand credeam ca am scapat definitiv de starile alea morbide, vad ca ma apuca iar... de vreo cateva zile.
Orasul asta ma sufoca incredibil. Invat si iar invat, si asa uit de multe. Dar uneori nu ajunge. Simt ca nu mai pot, da' nici nu stiu ce nu mai pot. Atata liniste si izolare de toti si toate... ma omoara; pentru ca nu asa sunt eu. Eu nu-s linistit, eu mereu aveam de chef de cate ceva, eu eram ala care voia sa faca chestii dubioase la care unii stramba din nas si ridica o spranceana. Singurele clipe de amuzament in zilele astea mi le da Caragiale, in scurtele lecturi pe care le fac, de obicei spre dimineata. As vrea sa ies din monotonia aspasatoare, dar data examenului nu ma lasa. Nu vreau sa am ocazia sa-mi reprosez zilele pierdute. Vreau s-o fac "ca la carte", pentru ca mie de obicei mi-au iesit treburile. Cand am zis ca dau la medicina, unii s-or fi indoit, mama ma futea zilnic la telefon cu "M-ai dezamagit. Nu inveti deloc, n-o sa iei la facultate". Dar am luat. La Cluj, apoi la Bucuresti: 236 din 480 de oameni. Nu ca ma laud, dar am fost bun. Apoi am avut restante, pe care le-am luat pana la urma, chiar dupa emotii infinite, nopti nedormite si ganduri sumbre. Am trecut de zeci de examene in aia 6 ani. Mi-a iesit pana acum, vreau sa-mi iasa si de-acum incolo. Eu nu prea am stiut ce-i ala esec, si nici nu vreau sa stiu; si pentru asta trag tare. Nu concep sa nu fiu tare la examenul asta. Eu... n-am cum!

Si totusi cred ca starea asta mi se trage de la viitor. Intr-o piesa ca va fi pe albumul KTN, am zis asa:

"... evadez din realitate
si desenez in creion schite imaginare
predestinate sa dispara caci se pare ca-n uitare
prezentu' le-nnegreste miseleste pe fiecare
Eu incep sa le percep ca pe imagini precare
Pe care... le pun in sertare cu amintiri
Si le adaug la colectia de ganduri si trairi
Simtiri ce le impart cu tine... si te ascult
Cand raman tacut rememorand momente din trecut."

Da. Schitele mele despre propriu-mi viitor sunt innegrite de cerneala prezentului, scursa din calimara timpului. Suna de cacat, nu? Vorbesc vorbe...
Treaba ca atunci cand constientizezi realitatea prezentului, viitorul parca nu prea-ti mai surade, parca nu prea mai e asa cum l-ai visat anterior, parca rozul putrezeste spre a revela eterna si ubicuitara - pentru mine - nuanţă căcănie... si-mi dau seama ca nu pot avea ceea ce vreau, ceea ce unii au si transforma copilareste in drama.

O doctorita, ce are aproape 30 de ani, mi-a zis ieri ca nu stie ce sa faca cu viata ei. Atunci am realizat ca nici eu n-am habar de ce voi face cu a mea. Eu visam... am vizat toata vara, de cand m-am apucat de invatat. Am invatat visand si "viceversa" (cum ar zice Lefter Popescu, ca tot sunt eu in "perioada Caragiale"). Viceversa... adica am visat invatand.
Ca sa ma inscriu la examenul asta, am platit 300 de lei. Da, intr-o tara in care medicii n-au nicio sansa, au salarii de mizerie si viata de cacao, Ministerul Sanatatii cere 300 de lei taxa pentru examen. A fost o simulare ieri, in aceleasi conditii, organizata de Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania. La ei, taxa a fost 20 de lei... E o diferenta cam mare, nu? 280 de lei. Ba, daca tu esti Statu', Guvernu' sau ce esti... nu poti organiza un examen pe banii tai, ma? E ca si cum o firma la care vrei sa te angajezi ti-ar percepe taxa ca sa poti merge la interviu. Pizda ma-sii.
Si dupa toate astea, ma omoara perspectivele... in principiu salariul de 700 de lei. Ma gandesc cu groaza la cum va fi, si asta-mi taie orice elan. Subiectul asta il voi aborda cu alta ocazie, desi el cred ca e motivul starii mele de cacat: lipsa de perspectiva. Pentru ca fara bani esti ZERO! Esti nimic! Iar oamenii nu vor sa aiba de-a face cu nimic... si-atunci nu poti sa ai ceea ce vrei, chiar daca nu vrei prea mult.

Deja am scris prea mult si poate plictisi-voi eventuali si vajnici cititori.

Va multumesc, feliilor, pentru ca existati.

Iata si piesa de care-am pomenit mai sus (un fragment din ea), filmare facuta de scumpa SanzyK, ce nu mai e printre noi de aproape un an. Mersi, fato. Oameni ca tine nu-s de uitat! Odihneste-te in pace.

Haterii de cocalari

Mda... daca m-ar intreba cineva anume "Tu ce bei? Apa sau valul?", ce-as zice? Ca sa ne culturalizam putin... "Utram bibis? Aquam an undam?" sau "What are you drinking? The water or the wave?" (J. Fowles - The Magus - N-am citit-o, nici n-am de gand). Eh... acum stiu raspunsul. E "Rom sau whisky". E un raspuns care pare nehotarat, dar nu e asa. E gen... mi se rupe pula daca e rom sau daca nu e rom, ci e whisky. Da' una din ele sa fie neaparat, nu altceva! Deci... hotarat lucru, da? Pai... sa ne-ntelegem! Si uite ca venira astia de la "Noisettes" si-i raspunsera domnului Fowles si le mai si dadura astora de la Nescafe tema muzicala pentru spotu' lor.

Tot incercai sa ma dumiresc in vreun fel asupra etimologiei cuvintelor "cocalar" si "pitipoanca". Nu se gaseste. Sincer sa fiu, de pitipoanca nici nu stiu cand am auzit prima data, dar cuvantul descrie perfect personaju', chiar pentru cineva care-l aude pentru prima oara. Era la "Rai da' buni" (emisiune care tinde sa se cocalarizeze impreuna cu moderatorul ei) un interviu cu niste mosi de printr-un sat, in care erau intrebati ce e aia o "diva". Aia ziceau ba ca e animal salbatic, ca o nurca, ca o pula... altii ca e un peste. Treaba e ca de raspunsurile astea se amuzau niste pupeze, printre care si aia a lu' ala care era la L.A. Va zic eu ca daca ii intrebau p-aia ce e aia "pitipoanca", intuiau ei ca e o fata care asa si pe dincolo. Insasi cuvantul o spune. Asa... "diva"... la ce pula mea sa te duca cu gandul cuvantul asta? Poate fi orice. Pitipoanca insa... e ceva ce nu poate fi descris, dar toti stim sau ne putem imagina la ce se refera.
De cocalar am auzit insa, acum mult timp, de pe cand aparusera baietii de la Getto Daci. Asta se intampla prin '97-'98 daca tin minte bine. Pe-atunci, termenul era sinonim cu "oagăr" (DEX zice ca inseamna "agent de politie") sau "gospodar". Despre cocalar, DEX zice ca e folosit intre tigani si-ar insemna "tigan de cea mai joasa speta". Asta vad ca e folosit corect, de cand cu tiganizarea romanilor.

Pana acum a fost un ante-scriptum pregatitor. Acum urmeaza postarea propriu-zisa, despre heitări. Uitandu-ma (ghici la ce) la "In gura presei", cum citea Badea ceva dintr-un ziar, fix sub articol un banner: "Miscarea de rezistenta. Pentru ca ne-am saturat de pitipoance si cocalari". Daca vreti sa aderati la aceasta miscare, sunteti liberi s-o faceti AICI. Intrati acolo si scroll in jos.

Ma, eu nu m-am saturat de astia. Serios. Pai o iau pe rand...
TV: la TV nu prea-i vad, ca ma uit extrem de rar. Badea doar trece in revista niste poze de prin Libertatea.
Ziare (presa nu pot sa zic): Nu citesc presa. Nici macar reviste. Habar n-am ce-as putea sa citesc si sa nu am impresia ca dau banii de pomana.
Cluburi: ma... eu nu prea merg in cluburi, cel putin nu in alea cu house. La terase ies in centrul vechi, nu in Dorobanti sau Herastrau. Am aflat de curand ca Turabo e cafenea. Eu credeam ca-i club. Adica cica e si club, da' si cafenea. Mie imi place Gloria Jean's.
Strada: Ma, nici pe strada nu vad. Poate nu ma uit atent, dar nu cred ca vad pitipoance sau cocalari pe unde merg. La metrou mai scapa, recunosc, dar e atata lume incat nu te poti satura de un cocalar. Daca ar fi metroul plin de cocalari as mai zice. Mai rau ma satur de aia care nu te lasa sa cobori pentru ca vor ei sa urce.
Unde dracu' ma mai duc eu? Ah... la mare: ma, acolo exista sansa sa ma satur. Dar daca stii unde sa te duci, e ok. Cocalari sunt si rockerii pana la urma, si rapperii, si cine mai vrei.
Unde-as mai putea da de pitipoance? Nu mai am unde. Astea au fost. Deci vin cu sfat!

Nu va mai uitati la TV atat de mult. Limitati-va timpul petrecut in fata televizorului sau memorati doar canalele Discovery & Co., AXN si de-astea de filme. Sau de stiri. Nu canale romanesti de sport, ca si-alea-s cu cocalari si pitipoance (ale lor sau nu).
Nu mai cititi presa. Eu nu citesc presa nici macar pe net. Nu ma intereseaza. Evitati "Libertatea" (asta e de departe cel mai dezgustator ziar din Romania - se pare ca si cel mai vandut), Can Can, Click! si ce mai e. Exista atate chestii pe care le poti citi si din care sa-ti si ramana ceva in cap... o chestie cat de mica, precum... (ce sa zic eu acuma?)... ce antibiotice interactioneaza cu cafeaua si care cu alcoolul, na. Sau de ce sa nu bei alcool cu energizant. La ce te-ajuta ca citesti ca nu-stiu-ce-blonda s-a futut cu nu-stiu-ce-fotbalist care bause un kil de scotch cu RedBull in nu-stiu-ce-club si facea poze pentru hi5 si-a mai si condus (beat cum era) nu-stiu-ce-masina?
Selectati-va terasele, carciumile, bodegile unde mergeti sa beti. Mergeti pe unde e berea mai ieftina de 8-10 lei. Acolo nu-s pitipoance.
Voi singuri intrati pe site-uri ca pitzipoanca.org sau cocalari.com. Eu nu. Pai daca va place sa-i vedeti, daca voi ii cautati... de ce va mai mirati ca v-ati saturat? Se pare ca nu v-ati saturat destul, ci e doar o senzatie de satietate. Da' cin' te pune sa te uiti? Lasati-i sa traiasca.
N.B.: pe facebook n-am vazut prea multi. Nici prea multe. Ba chiar putini. Nu-mi explic de ce, dar e bine. Tineti-o tot asa!

Cocalarii si pitipoancele sunt prea bagati in seama de catre oricine (chiar si de mine in postarea asta. Ma urasc!). De-aia va saturati de ei, pentru ca ii bagati prea mult in seama. Voi vi-i aduceti in prim-plan prin miscarile astea de "rezistenta", prin fazele alea cu "o zi din viata unui cocalar" pe care le scrieti (ca sa ce?), prin poeme, catrene, site-uri, poze, bancuri, mail-uri, spam-uri... Ne amuzam 5 minute, apoi hopa-sus ca "suntem satui de pitifloance". Amuzati-va cu VOUA de exemplu ( e pe youtube filmuletul "Grupul Voua - Canalul"). Pai da! "Ce e, mă... te tii de măciulia asta? Asta e muncă? Ditamai măgădău'..."

Eu le doresc sa fie sanatosi, ceea ce va doresc si voua... da' mai ales mie. Lasati lumea sa traiasca, si selectati-va bine canale TV, cluburi, cafenele, ziare, site-uri sau orice altceva ce promoveaza ori pune la zid cocalari si pitipoance. Ei cu lumea lor, voi cu-a vostra. Si traim fericiti pe pamant (ce hippie o ard).
Pace! (ca-n rep asa).

P.S.: "Asta-i treaba romaneasca, ma... bagi o sarma... romanu' cand n-are surub, pune el o sarma... n-are curea de ventilatie, pune-un ciorap de dama... Bai, frate... ce mi-e urat, ma... punem sarme. Cred si la centrala aia de la Cernavoda, uraniu' ala e fixat cu niste sarme el acolo...asa... Cu ce... cum sa intram in NATO, ma? Cum intram in NATO?!? Cu rachete cu sarme... puse, fixate..."

Scopul vietii

Citeam mai devreme un blog, iar acolo o fata era suparata pe monotonia zilnica, pe faptul ca tre' sa castigam bani pe care oricum ii cheltuim.
"ne invartim in acelasi cerc vicios...traim, dar de fapt doar incercam sa supravietuim ... sa fim in rand cu lumea...haine ,bani ,masini...aceste accesorii strict necesare ptr integrare in asa-zisa societate"

Acelasi autor de flatusuri filosofice revine. Pe treaba asta am sa cer copyright. La fel am inceput postarea foarte veche "Despre Happiness". Asa ca revin abordand o noua tema, cu pretentii de lucrare stiintifica. Mda...
Acum mai mult de un an, fosta mea sefa (Hello, Claudia!) ma intreba care cred eu ca e scopul vietii. I-am raspuns atunci, am vrut sa scriu despre... dar nu stiu de ce n-am facut-o. Sau am facut-o? Nu mai stiu.
De ce-ar fi legat "scopul vietii" de lirica lui Tataee, recte "sa cumpere masini, haine si bijuterii...
telefoane, vibratoare si ecrane LCD"? Pai se leaga bine... ca exista un ligand, anume insusi "scopul".

Cum viata a aparut din haos si din hazard, prin intrunirea intamplatoare (cred) a conditiilor favorbile aici (aici insemnand pozitia Terrei in Sistemul Solar si tot restul), ea nu are niciun scop. Nu tre' sa fii Cioran ca sa-ti dai seama ca nu are niciun scop (citand din memorie, "Viata nu are nici un scop... insa fiecare dintre noi ii gaseste unul"). Perfect adevarata cugetarea. Daca viata ar avea un sens, ar fi unul comun, asa-i? Ganditi-va care va e sensul vietii... menirea. Va diferi al tau, Amalia... de cel al Danielei sau de cel al Nicoletei.
Scopul vietii noastre este acela de a procrea, in cazul in care-l putem numi "scop". Nu e o chestie sine qua non, dar e utila. Nu poti condamna un om pentru ca nu lasa urmasi, dar e bine pentru specie. Toate speciile fac chestia asta: traiesc pentru a se inmulti si se inmultesc pentru ca specia sa traiasca. Absolut tot... de la stejar la corali si de la acanthamoeba la testoasa de Galapagos. Animalele migeaza sute sau mii de kilometri pentru a se imperechea, au diverse ritualuri... uneori masculii mor in cursa lor pentru fecundare.
Noi, oamenii... ce facem? Ati fi surprinsi cate chestii banale putem face pentru a fecunda. Mergem la scoala, invatam, cautam serviciu si muncim, iesim in baruri si cafenele.
Mergem la scoala si invatam pentru a avea o pozitie cat mai buna in societate si pentru a gasi un serviciu bine platit. De ce bine platit? Pentru a ne asigura confortul caminului (gen cuibul, the crib) - masina, casa, chestii. De ce? Pentru ca(,) cuibul atrage sexul opus. Cand te afisezi cu Q7 pe Magheru esti ca un paun care-si etaleaza coada. regret ca nu m-am uitat mai cu sarg la Teleenciclopedia, ca na... acum as fi avut mai multe comparatii. Ok... ai casa, ai masina, ai statut... recte poti asigura un trai bun nevestei si copilului. Cu cat statutul e mai elevat, ai o gama mai larga din care poti alege. Presupun ca reiese lesne ca un lucrator la salubrizare nu poate accesa o directoare de banca. Ea, ce presupune? E desteapta, are o anumita cultura, are anume educatie, are un anume salariu, isi permite servicii bune de sanatate.
Scopul e ca progeniturile sa fie sanatoase, vanjoase, destepte... intr-un cuvant - capabile de a se descurca in viata, capabile de a procrea si ele la randul lor.
Dragostea? Iubiea? Astea-s chimie. Te indragostesti la nivel chimic, cand creierul tau percepe persoana de sex opus ca fiind cea potrivita pentru a procrea. Unii n-o gasesc pe respectiva, altii gasesc mai multe. Putinii (sau or fi chiar multi, nu stiu) care n-o gasesc ajung sa faca un compromis, asta cand cugeta si realizeaza ca intr-adevar unul din scopurile vietilor lor e sa procreeze.
Restul... "e Can-Can". Cafenele, munte/mare, vacanta in Filipine/Thailanda/Mexic, mancarea libaneza, cafeaua turceasca, Coca-Cola, Dunhill sau Pall Mall, Jena Jameson sau Eva Longoria (p-asta am visat-o de curand)... astea-s ca sa nu ne plictisim.

Asa ca... nu mai pierdeti timpul, cauta-ti va mama/tatal copiiilor vostri. Tre' salasati ceva in urma, si aia sunt copiii ca intreg (astpectul lor, educatia lor, caracterul lor).
Carti, premii... tablouri, filme? Astea-s ca sa nu se plictiseasca posteritatea. Unii le-or aprecia, dar foarte multi s-ar putea sa nu de adoi bani pe ele. Du-te in Bamboo si intreaba de Debussy... or sa-ti zica probabil ca s-a imbatat acum 2 zile si l-au dat bodyguarzii afara. Intreaba de Nicolae Paulescu si-o sa fii intrebat daca e tipul ala cu Q7 alb.


Piesa de azi, ca instrumental imi aminteste de "R.E.M. - Everybody Hurts" (a fost mai demult).
Ascultam ceva de care-a pomenit si yayo intr-un comentariu de-aici...
E ca un radio de seara... un fel de Gold FM, Romantic FM sau un Magic FM. Eu la asta ma gandesc acand ascult piesa. E pentru toti ce inca spera ca-si vor gasi persoana cu care sa indeplineasca scopul vietii. Pentru Kitty. Gerry & The Pacemakers:

Puncte de vedere

Dupa ce Galu mi-a trimis putin mai devreme un link la filmuletul ASTA (uitati-va, pe mine m-a amuzat incredibil), m-am trezit cu fata cam la 20 de cm de monitor. Asa mi-am adus aminte ca am o problema. Nu stiu cat de grava sau ne-grava, cert e ca neglijata.
Dar pana la problema, ma simt dator sa-mi expun punctul de vedere vis-a-vis de cateva aspecte ale acestui blog si ale vietii cotidiene. E 21:10 si am impresia ca e trecut de miezul noptii. Sa-i dam bataie, dar.

Despre ultimele postari...
Am mustrari de fiecare data cand scriu o postare si-o umplu de "pula". Adica... na, cand bag eu carne in frigider cuiva, poa' sa-i sfaraie gratarele vreo doua luni fara probleme. Mi se pare cam aiurea, dar cred de asemenea ca fiecare stare are limbajul specific ei... si daca sunt nervos sau mai stiu eu cum, vulgaritatea e o modalitate de descarcare. Nu zic ca o sa ma cenzurez, ca macar pe blog la mine tre' sa fiu natural, idiferent de cine citeste... dar o sa ma controlez.
Despre Moarte si Hazard... nici nu stiu ce sa mai cred. Postarea a fost scrisa ca urmare a unui impuls. Cert e ca treaba "mi se rupe de moarte" functioneaza. Luni m-am imbatat la Nicu (a fost ziua lu' var-miu Doru)... am si fumat, recunosc. Cand m-am asezat in acelasi pat de la mansarda, batea inima al dracului de repede. Reactia n-a mai fost "Ah... sa vezi ca mor... ia uite cum bate de repede", ci "Hai ma... mai repede poti? Hai... bate mai tare!". N-a putut nici mai tare, nici mai repede... asa c-am adormit de plictiseala. Pe moarte o accept ca eveniment natural in viata oricaruia dintre noi. Momentul insa, tine prea putin de noi, asta zic. Exista sinucigasi care scapa... iar cei care mor, mor pentru ca... mor. Pentru ca n-au avut noroc, pentru ca hazardul n-a tinut cu ei.
Cat despre hazard... nu sunt chiar asa sigur de treaba asta. Ar putea fi o mare si gogonata prostie... dar daca nu ar exista el, probabil ca multe nu s-ar fi intamplat. Hazardul intervine in tot, de la miscarea browniana pana la gandurile noastre chibzuite sau nu. Faptul ca la un moment-dat iti trece ceva prin cap, e hazard. Putea sa-ti treaca altceva, nu? Contrariul. Faptul ca Terra e la aceasta distanta de Soare (1,496×10⁸ km - 8,31 minute lumină), e hazard. N-a asezat-o nimeni aici. Nu e nimic prestabilit. E hazard, care hazard e fizica si chimie.

Despre fapte cotidiene...
...n-ar fi mare lucru de zis, pentru ca intrarea in ilegalitate (sau iesirea din legalitate) a Spice Shop-urilor e pentru mine o problema care nu ma "regardeaza" personal. Dar fiindca sunt roman, iar noi romanii, pe langa matematici, informatici si alba-neagra mai suntem buni si la datul cu parerea... o sa-mi dau si eu cu ea. Cu parerea.
Din cate am inteles, chestiile alea nu-s tocmai naturale si-ti cam dau peste cap treburile prin organism. Am cautat asa... sa vad ce e cu astea. Si ce zice Wiki?
#Produsele gen Spice contin JWH-018, care: "(1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole) is an analgesic chemical from the aminoalkylindole family".
#Alte produse contin Cathinona, care: "...can be extracted from Catha edulis, or synthesized from α-bromopropiophenone (which is easily made from propiophenone)." "Excessive cathinone usage can cause loss of appetite, anxiety, irritability, insomnia, hallucinations and panic attacks. Chronic abusers are at risk of developing personality disorders and of sustaining myocardial infarction."
#Meph, Mephedrone, MCAT, 4MMC - recte 4-methylmethcathinone.
"It can also cause anxiety and paranoid states and risk overstimulating the heart and nervous system to cause fits. Severe nosebleeds have been reported after snorting. Mephedrone has been linked to the death of a young woman in Sweden in 2008." (Sursa aici).
Raman la parerea ca frunza de cannabis indica e mai normala. Cel putin, de la asta n-am auzit sa moara nimeni. Raman la parerea ca daca Romania ar fi legalizat iarba, pe langa faptul ca aceste Spice Shop-uri n-ar fi prosperat, am fi avut multe cafenele pe mentru patrat... cafenele pline de straini... ca-n Amsterdam, nu? Daca mai si impozitai importul si astea... puneai si TVA si ce mai voiai tu... sa vezi ce bine era.
Toata lumea stie ca in Romania iese mult fum de cannabis din plamani, ca fetele vand felatie? in cabinele de TIR... se stie, dar nu se face nimic. Pentru ca sunt atatia care trebuie sa ia spaga. De la dealer, de la peste, de la dracu' sa-i ia.
Mai nou, gratie noilor tehnologii Nikon, pozeaza in victime patronii de Spice Shop-uri. Au angajat oameni... au bagat bani in magazine... Ba' baiatule, da' daca ar fi legala heroina, ai fi in stare sa-ti faci magazin de heroina, nu? Stiind ca omoara de rupe... tu ti-ai face magazin de heroina. Lasati, baieti... ca asta cu ilegalitatea e o diversiune. Vor sa va scoata din afacere, ca sa bage Spice, Ninja si Special Gold in Carrefour, Cora si Real. Jur.
Hai... ca fac astia Facultatea de Dealeri la "Universitatea" Spiru Haret. Sa invatati si voi, vanzatorilor legali de Spice, cum e sa fii oropsit ca un dealer de marijuana in cartier. Hai jet! si fuga la Private Spice.

In ultimul punct de vedere, punct de la care-a si plecat postarea asta e ca... nu prea mai vad. Noaptea e jale. Vad pietoni cand sunt prea aproape de ei, ma uit la 100 m in fata si nu stiu daca se franeaza, e cineva in depasire, traverseaza vreunu' strada...
Eram la Nicu, pe canapea... asta e la vreo 3-4 metri de un ecran mare. Abia distingeam subtitrarea, si asta mai mult din pricina intuitiei masculine. Parca din ce in ce, treaba e mai nasoala. Cand mi-am pus de la cineva niste lentile cu -0,5, am zis "Frate, ce ceața a fost pana acum". Si inca e, ca nu port ochelari. Si daca port, poate par si eu "om serios, manca-l-ar mama". E clar, sunt Pape Bouba Miop.
Cum dracu' mi-o sta cu ochelari? Ce rame sa-mi iau? Lentila heliomata? Apropo... am si fotofobie. Cand e desrt de zapada in jur, nu mai pot tine ochii deschisi. Daca e si soare si zapada... s-a terminat cu smecheria. Combinatia mirifica... Ca in piesa "Dream Team, Deliric1, Deceneu - Tot in strada" : "si-o ard intre timp tot in strada/ unde-n orice anotimp e si "iarba" si "zapada/". Poate o s-o pun si pe ea... dar nu acum

Acum e randul asteia... P-asta mi-a dat-o Galu, cu mentiunea "Poate-o pui pe blog". Desi nu ma asteptam, mi-a placut mult... si cred ca merge bine, "sa ne veselim putin". Pe mine ma binedispune de numa'. E imnul oficial al Campionatului Mondial de Fotbal. Iata varianta in limba engleza.
K'NAAN:

L'italiano

Aseara am fost la Nicu. La Nicu... un vecin de-al lui: Maurizio Ruggeri. Stie bine romana... ii mai scapa cate un "come cazzo si dice?", dar exterm de rar. In schimb, o zicea bine cu "du-te-n pula mea" sau "du-te-n pula mea la patrat: du-te-n pula mea x du-te-n pula mea".
L-am ascultat pe Maurizio toata seara. Vorbeste extrem de mult. Are nevasta romanca, sta de mult timp in romania, are doi copii (Davide si Ginevra - ea are 2 ani si un pic, si e simpatica rau). Maurizio e un ins pe la 40 si ceva de ani, care cred c-a fost "ninja". Ninja, in termenii mei, e unu' care e al dracu' in ceva. Omu' are nu-stiu-cate operatii...
"La 5 ani peritonita perforata... a venit dottore, fuga la spital. La 17 ani, accidente con motocicleta... am sarit de pe ea. Dupa, am sarit e pe pod cu Volvo lu' taica-meu... Operatia la genunchi e de cand am sarit prin geam con Porsche la 220 la ora." Nevasta-sa confirma dand din cap. Au avut o catea doberman - Bimba - careia ii placea sa manance maidanezi si pisici. Zicea ca daca era libera in curte, facea "o pisica pe noapte". Pe el l-a tras vreo 15 metri taras pe iarba, alergand dupa maidanezi. Era nebuna.
Ne mai spuse ca statul San Marino e cat castelul Bran... sau cat Lipscani. 3 case si 10 banci. De obicei nu se poate obtine pasaport de San Marino, dar cine-l obtine cica e "smecher la puterea n".
Maurizio are 4 coronare cu depuneri. Placi de aterom. Stie ca alea nu dau inapoi, spre disperaea neveste-sii nu vrea sa ia tratament, dar a promis ca pune stentrui cand se va nasoli problema.
Care-i problema lui cu companiile farmaceutice? "Pula mea Bayer, pula mea Plough-Shering...".
Zice el ca cele 3-4 companii care fac medicatie pentru cancer se intalnesc de ex. la Auxerre si-si impart teritoriile... tarile. La medicatia pentru cancer, nu sunt foarte multi producatori. Nu e concurenta libera. Pentru ei, bolnavii de cancer sunt doar cifre in statistici. Ei sunt bucurosi cand cifrele cresc... caci asa isi pot permite orice. Ii roade cand se mai gaseste cate un rezistent... gen unul care are nu stiu ce boala si nu crapa. Si se pisa pe tratamentul lor. Maurizio era indignat ca astia inventeaza boli... fel si fel de gripe, de pula mea. Eu m-am interesat de colesterol. Medicamentele pentru micsorarea colesterolului sunt foarte scumpe. Cum sa facem sa le cumpere cat mai multi? Colesterolul, in trecut, era considerat normal daca era sub 280. Limita superioara a scazut acum pana la 200. In curand, parca vad ca va trebui sa nu depasim 150. De ce nu se chinuie nimeni sa descopere un tratament pentru cancer? Pentru ca dpdv economic nu renteaza. De ce sa se apuce cineva sa faca masini cu motoare care sa functioneze cu apa? Pentru ca mai e mult petrol care trebuie vandut.

Accizele. Discutia asta a pornit tot de la San Marino, unde cica se fac fraude la greu. Maurizio e mirat ca nu face mai multa lume chestia asta. Pana la urma, de ce se mira statul (oricare ar fi el... roman, italian, mortii ma-sii...) ca oamenii fac frauda? Omul a propus un calcul simplu.
Accizele si TVA-ul pe care le platim la stat in tigari, alcool, mancare, carburanti, lumina, gaze.
Tigarile. Dupa cum mi-a confirmat si var'miu Dumi care lucreaza la JTI (astia cu Camel, Winston, etc.), cam 70-80% din costul unui pachet de tigari sunt accize, taxe pe viciu, pula mea. La alcool, cam 50%. Acuma nu stiu daca in procentele astea e inclus si TVA-ul, dar nu cred.
Credeti ca banii astia ajung acolo unde trebuie? Adica din banii astia se plateste tratamentul bolnavilor coronarieni care-au ajuns asa din cauza fumatului? Credeti ca se plateste tratamentl ciroticilor care s-au imbolnavit din cauza alcoolului? Merg in salariile medicilor? O pula.
Benzina, mtorina...? Un baril de petrol e 80 de dolari... un baril are vreo 160 de litri. Americanii platesc 2.50 - 2.75 $ pe gallon. Adica ei platesc cam 7,5 lei pe aproape 4 litri de benzina. Cat platim noi pentru aceiasi 4 litri? Vreo 15 lei. Taxe si accize... TVA...
Mai punem TVA-ul de 19% pe mancare, bautura, gaze, lumina? Mai punem impozitele retinute din salarii?
Fiecare om care fumeaza 1 pchet pe zi, da pe luna circa 250 de lei la stat, deci vreo 3000 de lei pe an. Cati naiba fumatori avm in Romania?!?! Zic baietii astia AICI (Ziare.com) . O luam altfel... 5 milioane de pachete pe zi ori 7-8 lei taxe per pachet (adica 2 euro)? Intr-o singura zi, DOAR pentru ca romanii fumeaza, statul primeste 2 € x 5.000.000 = 10.000.000 €. Sa mai calculam cat alcool se bea in Romania? Asta e tema pentru acasa. Vi se pare ca milioanele astea de € se duc in spitale pentru tratarea bolnavilor cu probleme cardiace, pulmonare, vasculare? Paradoxal, spitalele n-au bani, te pun sa-ti cumperi singur medicatia, sau stentul, sau pula mea... Si mai platim taxe din salariu si pentru "sanatate".
Vi se pare ca accziele de la carburanti se duc in strazi si autostrazi? La ce trebuiesc astea? Ei au avioane si elicoptere. La ce trebuisc scoli? Copiii lor studiaza in strainatate.

Asa ca Leo, platitor de taxe, ex-fumator, conducator auto indragostit de garduri... va fute muma-n cur cu taxele voastre si va trage caltabosu' prin masele pana faceti spume in comisura bucala... si asteapta nerabdator accize pe futut. Romanii se fut, ma... ca ba n-au ce face, ba nu-si permit altceva. Asa... sa-ti futi nevasta nu te costa nimic... MOMENTAN! Da' v-ati gandit ca si in pretul prezervativelor e acciza? E belita.

Pentru domnul nostru italian am 2 dedicatiuni... pentru voi am ma multe recomandari. Pe langa Sinatra, va aduc aminte si de alti italo-americani celebri ca Lou Monte, Louis Prima, Dean Martin sau Perry Como. Asta e tema pentru acasa... facultativa, pentru cine e interesat.
Am uitat sa va zic ca am mancat niste paste facute in casa pe care le adusasera sotii Ruggeri din ograda proprie: Excelente! mai ales alea cu parmezan sau ce dracului era.

Una sicilina in prima faza...


...si una cu audienta generala :))

Circul foamei de voturi

Azi am ajuns acasa pe la 9... si nu vedeam in fata decat patul. Aveam starea aia in care esti atat de obosit incat nici nu poti sa adormi. Am mancat niste peste, niste prajituri si unt de arahide... ca eram rupt de foame si toleram din ce in ce mai greu o durere gastrica urata. In timpul asta, ascultam Realitatea TV. Discutii, speculatii, declaratii... cum ca Crin a scos la vot oameni care pana acum nu votau (uite ca pe mine n-a reusit sa ma scoata nici macar el... poate Spiderman, cand va candida), cum ca (tot) Crin nu-si va trimite voturile catre Basescu, cum ca Geoana e in stare sa-l pun prim-ministru pe Johannis doar ca sa se alieze cu Crin... o duduie de la PD-L incerca sa pupe-n cur electoratul PNL, cum ca astia sunt destepti si n-au cum sa uite mineriadele si guvernarea lui Nastase... Un mare circ pentru nimic. Doar limbincuristi machiavelici capabili sa faca orice compromis pentru un cacat de vot. Mintiti-ne in continuare... de fapt, n-o sa ne mintit pe noi toti. o sa-i mintiti pe votantii PNL, ca pe ei ii vreti de partea voastra, bai Basescule si bai Geoana.
Geoana zice ca vreo 70% din populatie a votat impotriva lui Basescu. Pai pe acelasi rationament, bai prostanacule... sau bai animalule, vreo 80% au votat impotriva ta. Nu?
Spre deosebire de sloganul lui Sorin Oprescu - Hai Romania!, sloganul meu electoral e Fuck you Romania!




Despre biroul electoral al sectorului 3 si bataia lor de joc.
Dupa o noapte de pomina mai mult decat agitata in care mi-am facut mai multi draci decat in toate celelalte zile din an luate impreuna si pe care o s-o descriu in postarea ce va sa vina dupa asta... ajungem la Biroul asta impreuna cu sacii: 1 cu rechizitele, 1 cu niste dosare, 1 cu voturile. Luam bon de ordine - 269 - si ne punem pe asteptat. Erau pe la 160 atunci... asta pe la 5:30. In curtea casei de casatorii a Sectorului 3, lumea statea ba in cur pe sacii cu voturi, ba intinsa pe banci. Un om mai in varsta sforaia tremurand pe o banca, invelit cu 2 paltoane. Apare o camera de filmat, iar niste baieti se amuza la lumina camerei, impreuna cu o doamna ce domnea strasnic peste o gramada de voturi impachetata-ntr-un sac de plastic. Lumea fuma, se plangea, tremura. Erau intsalate si 2 corturi care erau alimentate aproape continuu cu aer cald. Noi (eu si vicele) - pentru ca aveam bonul de ordine 269, ne-am instalat total neconfortabil intr-un cort. Macar era cald... dezavantaj pentru unii, pentru ca de la caldura te lua cu somn mai rau ca de la Diazepam. Eu cred ca am atipit putin pe gramada mea de voturi... pe care sincer sper ca le-am onorat cu cateva bășini trase sub influenta atipelii. Eu stateam mai onorabil cred... in pozitia "Ganditorul" (eu as fi numit statueta aia "Presedintele de sectie dormind pe voturi"), dar cateva femei cedasera si terminate la puncte fiind... facusera pat din sacose sau diverse materiale. Unii probabil si-au chemat rude care le-au adus pături. Norocul nostru a fost ca am ajuns destul de tarziu... ca am stat putin pe-afara/in cort. Intraram in sfarsit in incinta, predaram buletinele pe caprarii... anulate, valabile, mortii lor. Apoi trebuia sa asteptam sa mergem in alta cladire cu dosarele in care aveam voturile nule si procesele verbale. Futu-i! Gloata mare.
Zic: - Scuzati-ma... nu mai rezist, mi se inchid ochii, ma lasa picioarele, mi-e foame si sete... trebuie sa dorm... pot s aplec si sa revin pe la 16-17:00?
- Pai daca plecati acum sa dormiti, nu va mai treziti...
- Aha... si daca mai raman, cat mai dureaza...
- Pai in 2-3 ore cred ca terminati.
- Caaaat?!?! (speram ca n-am auzit bine si ca va zice "20-30 de minute")
- 3 ore maxim...

Am plecat... am scris mai sus. M-am trezit pe la 14:00 s ama duc inapoi cu rechizitele si dosarele cu procese verbale.
Acolo ma preia un gardian, ma duce intr-o sala... Acolo, o duduie bruneta, cred ca mai tanara decat mine. Eu cu sacu' dupa mine, jumate plin. Il pun jos. Ma preia un coinac, foarte mirat:
- Acum ati venit?!?!
- Da!
- Pai de ce acum?
- Pai de ce nu acum? Am fost acasa sa dorm.
- Pai...
- Stiu ca am 24 de ore ca sa depun dosarele... nu inteleg ce va mira asa de tare ('tu-ti pe ma-ta de uratu' pizdii)
Bruneta (asta era buna, dar degeaba era, ca parea mai nefututa decat Baba-Cloanta):
- Si cu sacul ala ce e?
- Pai... dosarele cu procese verbale... nu le vreti?
- (pe un ton rastit) Mi-l lasati mie aici?
- Nu-l las, dar ce voiati? Sa-l tin in brate?
- Ala il luati in brate si va il duceti la casa de casatorii!
- Bun. La revedere!

Acolo... aia imi zisera ca nu acolo... ca dincolo. "Pai de-acolo vin", zic. "Haideti cu mine", zise asta pitic. Ma duse asta pitic la magazie, am predat ce era de predat, apoi ma duse sus la dosare. Un domn diabetic si-o femeie... fusera draguti cu mine amandoi, si le multumesc pentru asta. Ei erau mai nedormiti decat mine. Ceva in neregula cu niste buletine nule... erau in plus. Acolo, pe loc, mi-a picat fisa si de ce erau in plus. In plus (tare, nu?), de pe unele procese verbale lipsea cu desavarsire semnatura vicelui. Il sunai sa vina si el.
O doamna de la "Casierie" vine si cere fisele de pontare. Tre' sa-l asteptam pe vice, ca la el sunt. - Ah... si copii de pe C.I. ale mebrilor, ca sa-si ia banii
- Doamna, eu le-am zis sambata seara sa-mi aduca, dar au zis ca ei stiu legea mai bine, ca s-a schimbat si ca nu aduc...
- O sa aveti scandal cand n-or sa-si ia banii, ca nimeni n-a venit de placere...
- Pai din moment ce le-am zis, le-am citit fluturasul in care scria clar sa aduca copie C.I., e problema lor daca aduc sau nu si daca isi iau banii sau nu...
- Dar, dar o sa fie scandal...
- Sa fie. Oricum, pe langa ce-a fost azi-noapte... Eu imi fac datoria si ii mai sun acum sau le dau sms-uri. Daca nu vor banii sau considera ca stiu legea asa de bine, bravo lor.

Si cam asa s-a terminat. Bine, am mai dat cu "subsemantul", am semnat si-am stampilat si m-am dat dracului... Acum nu stiu cum sa fac sa eschivez la turul 2, ca acum mi-am masacrat juma' de neuroni... iar daca la turul 2 masacrez si cealalta jumatate, m-a luat dracu.

Primaria... in afara de un pachet cu 3 sandwich-uri si 2 sticle de apa plata plus corturile alea... si-a batut joc. Si-a batut joc de niste oameni perfect normali, nu handicapati, nu aurolaci... Niste presedinti si vicepresedinti de sectii... care-au fost lasati sa doarma pe jos in corturi sau intinsi pe banci in frig, care au rabdat de foame pentru ca nu puteau parasi incinta decat daca voiau sa se cace sau sa se pișe. Am vazut multi oameni umiliti, pusi sa stea la cozi infernale sau sa care saci cu buletine de vot.

Nu stiu cati bani iau pe vrajeala asta, dar jur ca: daca imi imaginam ca va fi pe jumatate pe langa cum a fost, nu m-as fi dus nici pentru 1000 de lei.

Asa ca... celor care pe la TV va bucurati sau chiar va intristati, aplaudati, va imbratisati, faceti hore si poze sau pocniti sticle de sampanie, va doresc sa stampilati si sa numarati macar 300 de voturi... nu 3000, cum am facut eu aseara.
Iar cand declarati ca vreti aliante, cand pupati in cur electoratul PNL, cand va ganditi sa-l propuneti pe Johannis prim-ministru, sau cand defilati prin holuri cu cravata la gat... NU UITATI CA LEO (adica eu) v-o trage vârtos! La muie si găoz! Si poate chiar exista posibilitatea de-a se fi bășit puturos pe voturile voastre! Si nu uitati ca Leo isi doreste sa-i sugeti cotoru' alaturi de nefututa de la Primarie si de Jena Jameson (cu asta n-am nimic, da' se vede c-o suge bine).

Haidi pa! Si na la cioc! Sictir!

People from the block

Stau la Diham. Diham ii zice zonei dimprejurul intersectiei Bulevardelor Basarabiei cu Chisinau (fosta Socului). E aproape de Titan... de fapt intre Titan si Delfinului (Pantelimon).
Asta al meu e n bloc de gasoniere... ce-are prin jur cateva magazine Non-Stop si o spalatorie auto. Si un liceu.
Fiind bloc de garsoniere... e locuit de cei ce stau de obicei in garsoniere, recte studenti, cupluri de sudenti, cupluri casatorite, femei divortate, cupluri necasatorite, fete batrane... dar si multe vaduve septuagenare sau octogenare...
Acum vreo doua veri... deasupra statea un cuplu. Unu' cu una. Ea sigur era aceiasi. Stateam cu Glugah pe atunci, iar intr-o seara de liniste (el invata, eu citeam ceva), de undeva se aud niste urlete specifice filmelor XXX. Ne privim reciproc si mirat... iar dupa cateva secunde de impietrire, ne buseste pe amandoi rasul. In baie se auzea mai bine, am observat. De-atunci... zilnic sau cel mai rar la doua-trei zile, baiatul mesterea la femeia lui cu sarg si consecventa. De cele mai multe ori, prima partida era mai scurta... a doua mai lunga, urmand-o pe prima la interval de vreo un sfert de ora. Intr-una din seri, mesterul m-a trezit... pentru ca patul lor lovea in acelasi perete langa care aveam eu capul. Am stat... a terminat. M-am dus sa mananc niste Nutella cu paine, am fumat o tigara... si cum asteptam sa re-adorm, a inceput iar. Si scartaieli de pat, si lovituri de lemn in perete, si ea... ea urland ca din gura de sarpe. Si-acum ma intreb daca era pe bune (iar daca era pe bune, asta da femeie... sau era el mester de mester) sau incerca sa mimeze.
Dupa ei, s-a mutat un cuplu de tigani. El e cam schiop asa... pe undeva pe la 40 de ani... poate mai mult. Ea nu cred ca are mai mult de 27-28. Amandoi au gentute Vouiton (am scris bine?), aur pe ei... un Mercedes si un X5 in care asculta manele (nu ca in casa n-ar face-o). Mai au o potaie mica... cu fundite, astea. "Cioara vopsita" (da, ea e blonda) merge la Nos-Stop si cumpara cate un bax de RedBull. Asta cand n-o injura el ca nu stie sa parcheze masina. Dar o injura ca s-o stie tot cartierul. Cred ca el e divortat sau in curs de... ca timpul tot reprosa cuiva ca nu-stiu-cate mii de euro le da el copiilor lunar. Cand vorbeste baiatul asta la telefon... se aude perfect, iar ceea ce zice interlocutorul e lesne de banuit. Injuraturi multe, care uneori acopreau volumul Logitech-urilor mele. Cred ca treburile s-au mai domolit cu fosta... cel putin la telefon. Actuala... isi ia bataie destul de des. O fi de la prea mult RedBull.
Sub mine... o femeie si fiul ei manelist. Ea m-a reclamat de vreo 4 ori la administratora cum ca vorbesc obscen pe balcon. Fi-su asculta manele destul de zgomotos... dar eu n-am reflexul asta comunist in sange... anume sa reclam.
Mai sunt fetele care scuipa seminte in fata blocului. O blonda cu parul ca matura care plimba si ea o potaie si o tiganca de-arata extrem de bine. Mai mare pacatu' ca e tiganca. Ambele scuipa seminte in compania unor bautori de Skol la pet de 2L care asculta manele la telefonul mobil. Heeeei Boss, Heeeei Boss, esti taranul cel jegos... De... de la blonda cred ca aveam pretentii mai mari. E ochelarista si ii dadea un aer mai asa... Oricum, si ei ii suna telefonul tot in acorduri de Salam.
Administratora. E cam comunista asa... cand s-au facut alegerile pentru postul pe care-l ocupa, a avut un discurs electoral demn de al XIII-lea congres. Am votat-o, in lipsa de altceva. E din acelasi tipar cu multi administratori de bloc, anume aia care scriu "Toti locatari sa se prezinte... daca nu, ve-ti fi sanctionati".

In fata blocului e o gradina... mica asa. Acolo se mai strang mucuri de tigara de la astia care stau la strada. Si eu tot la strada stau, dar am scrumiera pe balcon. In fata gradinii... au loc, insiruite, vreo 5-6 masini. Eu mai mereu ma parchez acolo. Cand nu e loc... o las prin alte parti. Au fost si zile in cae am umblat cate 15-20 de minute prin cartier sa-mi caut masina. O las in atat de multe locuri, ca uneori nu mai stiu unde am lasat-o c-o seara in urma.
Dar aseara era liber. Erau chiar doua locuri libere. Libere e impropriu spus, pentru ca un mare mitocan care probabil a descoperit de curand civilizatia, s-a gandit sa "lase" acolo 2 usi, niste lemne si un fotoliu rapciugos. Asta in contextul in care este loc in spatele blocului, fix langa ghena. Pai ma taranule nenorocit care esti tu taran, de ce nu le-ai pus in fata scarii, ma? Pai pune-le, gaozarule, in mijloclui drumului. Am avut eu impulsul sa fac asa... adica sa le mut in drum, dar m-am abtinut si am reusit sa eliberez un loc din cele doua. Nu stiu... administratora asta nu reuseste sa afle acolo la C.C. cine dracului renoveaza? Puneti, tovarasa, Securitatea la treaba. Dupa ce ca intre alea 5-6 masini care pot fi parcate acolo, 2 nu s-au mai miscat de multe luni (Dacia galbena e a aleia cu baiatu' maneist), mai vine si marlanul asta si-mi arunca fotoliul, usile si sacul cu deseuri fix acolo unde se parcheaza. Si nu e prima oara, ci a treia sau a patra. Interesant e ca soferii trec mai departe. Si eu, de obicei... dar aseara m-am facut al dracului si m-am apucat sa le mut. Daca si in seara asta cand ajung, sunt alte deseuri acolo... jur ca i le asez frumos in strada. De... asta e viata bloc. Eu am fost invatat cu traiul lejer la casa... la mine in Rosiori de Vede. E un oras mic... dar parca mai "la tara" mi se pare Bucurestiul. N-am reusit sa ma adaptez nesimtirii, mitocaniei si prostiei nici dupa acesti 8 ani de locuit aici.

Bucuresti, Bucuresti
Oras plin de smecheri esti
Bucuresti, Bucuresti
Toti smenarii tu ii cresti
(Albatros - Bucuresti, Bucuresti)

Piesa. Prima e o piesa aleasa sa pice bine cu tema si titlul... a doua am s-o pun cu referire la prima. Anume la instrumental. Judecati voi care-a fost prima... oricum, nu conteaza. Eu raman fidel celor de la "Beatnuts", recomandandu-va albumul "A Musical Massacre".

Campâine și circ

"Duas tantum res anxius optat, panem et circenses"

Adevarat. Asta-si doresc romanii mai nou... paine si circ. Asa ne-am invatat dupa '89, astea ne-au placut si cu astea am ramas. "Circoteca"-n discoteca, la TV, pe scena politica, pe strada, in sport... iar daca pe langa "circoteca" mai avem si paine... ce pula mea ne mai trebuie?
Cultura?!?! Mortii ei!
Decenta?!?! Pentru ce?
Modestie?!?! Ce e aia?
Bun-simt?!?! Asta e-n alta limba, nu? Traduisez!
Lasa, ca avem ce baga la ramazan (nu toti, da' restu' avem), avem de ce si de cine "sa ne radem", avem circari destui si multe locuri pe scaune.
Avem la TV vedete fabricate din circarese practicante ale unui numar spectaculos si aducator de bani, cariera, faima... triplu salt mortal in pula (in pula de fotbalist, senator, mogul, etc.)
Avem multi saltimbanci (la figurat, da?) care fac jonglerii cu legile in fata noastra. Avem clowni care se prefac ca joaca fotbal... Aplauze, va rog!
Avem contorsionisti cu coloana vertebrala extrem de flexibila... se indoaie la orice adiere (sau dupa cum bate vantul). Dresura de pasari migratoare: tarile calde-s puterea, tarile friguroase (brrr) sunt opozitia. Iluzionistii isi fac oricand datoria: fac sa apara si sa dispara diverse (dosare, dovezi, valize, bani, etc.) Abracadabra!
In rest... multi cimpanzei si urangutani in trafic, pe strada, pe stadioane. Sau bizoni, dupa cum zice campania "Hoo cu tata!"

Campanie (Campâine).
Pentru ca unii asteptau de mult la semafor (lingaii si hamsterii de partid - aia care nici macar nu stiu doctina sau daca partidul e de dreapta sau stanga - mancatorii de piscoturi de pe la chermeze si sindrofii la Siania, Predeal), s-a dat "verde" la lipit afise, la organizat concerte, la impartit geace de iarna, calendare si baloane, ulei plus zahar plus faina, la atacuri acide in presa.
Vad de cateva zile acelasi circ, in care suntem luati de prosti si ne convine.
Cand Geoana (zis Prostanacu'), cand Basescu (zis Marinaru'), cand Oprescu, cand Vanghelie (zis Marean, pă persoana fizica) coboara iarasi in popor... fac bai de multime, imbratiseaza masele... nu vi se pare ca sunteti luati de prosti? De idioti chiar! Astia vin acum intre noi ca si cum nimic rau nu s-ar fi intamplat in ultimii 5 ani (care 5? 20) si ne mint in continuare. Ce spun eu aici? Nici macar nu ne mai mint. N-am mai auzit "O sa fac x, y, z...", "Sa traiti bine/rau/mult/in Bamboo"... Vad doar atacuri, indreptate in toate directiile. Baietii reactioneaza ca niste grenade defensive!
De ce circarii astia au senzatia ca daca vin intre oameni s-a sters totul cu buretele? De ce oamenii ii mai cred? De ce ii mai iau in seama? De ce apar conflicte intre simpatizantii diversilor candidati? Sunt la fel, fraierilor! Si voi sunteti toti la fel: adica fraieti, da! De unde atatea mitinguri in strada la vizita vreunui circar de partid? De unde atatea aplauze, batai din palme... si mai ales DE CE?
Ce sa aplaud? Un circar care ma minte constient? Un circar care stie doar sa-si improaste adversarii cu namol? (si aia pe el... ca doar n-or ramane datori).
Deja am dus-o prea mult cu asta... spor la lipit afise (sa le lingeti cu limba, da... ca s-or lipi mai bine), spor la "fabricat dosare" maestre Vanghelie (dac-o sa castige Geoeana, ca altfel or sa va fabrice tot ei voua) si... sa stii, Eba: Europarlamentul nu e Bamboo!


Strada.
De trafic nu mai zic, ca mi s-a luat si mie. Zilnic e cat pe-aci sa ma busesc de 3-4 ori, zilnic imi e taiata calea lactee, zilnic ma enervez fara folos...
Acum vreo saptamana ma duc la Ratza... ma parchez undeva. Undeva inseamna ca era loc, dar nemarcat cu vreun numar de autorizatie sau macar numar de inmatriculare. Cobor dupa 30 de minute... ma blocase un 307. Dau picioare-n roata, ma las pe ea... pula alarma. Ma uit de vreun numar de telefon... ce mai, era cu intentie. Sun la Costi (el e polistis pe motocicleta la Rutiera)... asta imi d aun numar de telefon si zice sa sun acolo: "Daca ai noroc, vine cineva si-o ridica... si-si ia si amenda". Taman cand vorbeam, vine o cucoana:
- Presupun ca vrei sa pleci, nu?
- Pai da... normal ca vreau sa plec...
- Da? Alta data sa nu mai parchezi aici? Da? Sa nu ma mai incurci pe mine...
- Ok... imi faceti loc?
- Cu placere. Cu placere!
- Multumesc... dar sa stiti ca nu se face asa. Nu e frumos
- Mai esti si obraznic... Vrei sa n-o mai mut?
- Bineinteles ca nu... eu doar v-am zis ca nu e frumos sa blocati o masina, mai ales ca nu e loc de parcare platit...
- Da' cine esti tu sa ma iei pe mine la intrebari?
- Pai nu va intreb, doamna... doar v-am zis ca nu e marcat in niciun fel...
- Trebuia sa lasi si tu un numar de telefon acolo... asa se face...
- Doamna, il am scris pe o coperta de CD... o tin in torpedou, dar nu l-am mai scos pentru ca stiam ca stau 20-30 de minute... Ghinion ca ati ajuns tocmai in astea 30 de minute...
- Da... asta e... da' altadata sa lasati numar de telefon pe bord.

Na! Fir-ar ale dracului de locuri de parcare, ca-s mai greu de gasit decat gagicile. Deh.. alea bune-s mereu ocupate.

TV.
De programele TV ce sa mai zic? De alea la care se uita mam'mare si i se pare ca-s realitate? (vezi "Fata lu' tata"). O juma' de zi m-am chinuit sa-i zic ca-i facatura... si eu si mama, ea ca nu! Ca cine face de-astea? Sa faca "alea" in parcare? De unde sa aibe aia bani sa plateasca "quasiactorii" de care-i ziceam eu? Pai mam'mare... au bani fiindca o groaza de oameni ca tine sa uita la porcarii! "Nora pentru mama"? Niste someri obositi care n-au ce face p-acasa si se duc sa se dea in stamba la TV. Circ. "Dansez pentru tine"? Parerea mea pe larg e aici , dar pot sa zic si-acum ca e o afacere profitabila infiripata pe compasiunea romanilor si pe dramele unor amarati.
Am decis sa incadrez acest subiect (TV) in postarea asta cu circul pentru ca am tot vazut niste reclame de "circoteca" - seria "sticla de un milion". De... cine bea "Unirea"? Le astept comentate la "Apropo TV".
Iat-o pe cea mai tare, zisa si "Hei, boss!"(Vlad, tu esti fan, faroane!).
"Pă gâtu la sticla, fratele meu!" "Uite-aici, iubi!"



"Aha. Mersi."

Piesa? E piesa de facut circ pe ea. E doar o piesa geniala! Dupa asta, pun si originala... cea dupa care Jean S a facut cover. Jean S - Dirlanda



...si Dalida - Darla dirladada (si-asta-mi place foarte mult, o stiu cu mult inainte sa stiu cover-ul Slipknot). Ia d-acia, Nicoleta Miu... iar avem franceza.


dalida - darla dirladada
Asculta mai multe audio Muzica

Nevasta-mea e-n trafic... se plimba cu masina

Nevasta-mea e marfa. Arata bine... de fapt, nu stiu daca arata bine, dar mie imi place. Arata bine pentru gusturile mele. E frumoasa, ma. Intaltimea si varsta nu se spun... dar e intre 167 si 174 cm. Nu e geloasa, ca stie ca n-are de ce. Are unghii lungi pe care si le face ba french... ba cu rosu, ba cu negru, ba cu roz. E drama daca i se rupe vreuna. La mana stanga poarta ceas... are un ceas finut asa... clasic. Nu-i place sa poate bijuterii din aur... ea vrea argint. La serviciu merge imbracata "office"... poarta fusta si tocuri; dar ii sta super si in trening... sau vara in pantaloni scurti si mulati. Sutien nu prea poarta. Are vreo 2 tatuaje... mici si ascunse. E si desteapta, ma... a terminat o facultate buna si se duce la serviciu cu placere. Cateodata mai avem dispute legate de gramatica limbii romane, de geneza, de... mai multe; dar n-are mereu dreptate. Ii place sa citeasca... nu chiar in fiecare seara, dar citeste... sau de uita pe Discovery Channel. Ii plac filmele romanesti si dramele. Asculta fado si muzica italiana ca nesatula... ii place si raggae, uneori. Isi scrie mereu CD-uri ca sa le-asculte in masina. Mergea cu mine la concerte rap si statea acolo... cu toate ca nu-i placea asa de mult rap-u'. Ii place vinu' rosu demidulce (eu sunt cu alb sec) si berea Leffe Brune. Ii place la hipermarket... cumpara mereu peste, iaurt cu fructe, unt de arahide, Liegeois, vin si bere...
Nevasta-mea a ras cand i-am zis bancu' ala cu omu' care ciocane cu pula-n usa la manastire, ala cu Mos Craciun caruia ii mirosea degetelu' a P.I.Z.D.A. sau ala cu pula care se lipeste pe parbriz. Ei ii plac prietenii mei, cu care mai mergem uneori prin restaurante sau doar sa frigem mici pe gratar. Acolo, pot sa beau si eu bere cu alcool... ca la intoarcere conduce ea. Oricum, acasa face clatite bune... si paste si mai bune... si sandwich-uri la sandwich-maker.

Later Edit: Am uitat sa zic ca nevasta-mea poarta portjartiere si corsete, intra des pe http://www2.victoriassecret.com si-i place Durex Play Massage Gel :)

Asta e o postare pentru posteritate. O sa intru peste 10 ani s-o recitesc sa vad dac-am descris-o bine. Oricum, singura sansa e s-o-ntalnesc in trafic. Tre' sa ne busim sau ceva de genul... sa mergem sa declaram accidentul si sa schimbam numerele de telefon. In cele cateva zeci de mii de kilometri n-am ajuns la Militie sa declar vreun accident... poate de-acum inainte. Nu cred c-o s-o-ntalnesc in vreun club sau bar... una ca nu prea ies in cluburi... si-a doua, care fata-ti da numarul de telefon in club? La concerte de rap ma duc... dar acolo ba-s combinate, ba au peste 100 de kile, ba au mai putin de 18 de ani. La tenis nu vin fete, din cate-am vazut. Deci e clar: ramane asta cu buseala.

Azi am avut o zi naspa. Am fumat 7 tigari pana acum ( e 22:30), si-alea cu filtru d-ala care retine gudon si nicotina. Am senzatia ca nu prea mai pot sa respir... ma doar coastele sau nu stiu ce ma doare... in perete sau sub peretele toracic. Ieri si azi... cam pe la aceeasi ora (10:00) am avut niste extrasistole... cate 5 secunde pe zi; dar nu ma mai sperie, c-am inceput sa ma obisnuiesc. Ma doare gamba stanga de mor, de azi dupa-masa... nici nu prea mai puteam apasa calumea ambreiajul. Era sa fac 5-6 accidente azi... noroc ca mestec guma, sa elimin stresu'. Vazui o fata frumoasa in City Mall... de fapt 2-3. Mai vazui una pe la Piata Romana, intr-un Logan albastru... B-34-KNG... l-am retinut; si alta in pasaj la obor - ei nu i-am vazut numaru', dar era o masina rosie... cred ca tot Logan. Concluzie: gagicile cu Logan sunt marfa! Poate trecui pe langa nevasta-mea... poate era pe banda 1, eu pe-a 2-a... Nu stiu.

Tare

De cand ma stiu, mi-a placut "tare". Postarea asta e un fel de "ce-am fost si ce-am ajuns"... romaneste asa. Ce mi-a placut tare?
Am baut mereu cafeaua tare, mai multe pe zi chiar. In sesiune bagam 3-4 pe zi... cafea si ness. Dupa faculta, beam o cafea dimineata la 8, un RedBull pe la 11 si uneori mai bagam o cafea si seara. Betiile... au fost din Unirea cu American Cola si mai apoi, cand a crescut prosperitatea (retineti aspectul!)... din Jack cu RedBull... asta imi dadea o stare de hiperactivitate, dansam pe plaja toata noaptea, nici nu ma imbatam asa tare. Era o betie placuta, fara dureri de cap. Din juma' de sticla de Jack plus 3-4 RedBull iesea frumos... si dupa, daca era vorba si de sex, era "tare" si dura mult. Acum 3 ani (sau 2?) la mare am stat 3 zile, iar noptile dintre ele au fost albe si pline de combinatia de mai sus. In plus, mai erau "tompetele". Le zicea asa pentru ca trebuia sa stai cu spatele la bar, sa dai capul pe spate... si ti se baga pe gat o palnie, iar pe palnia asta ti se baga un cocktail flambat. Era misto ca vedeai palnia sus, ceva arzand in ea... iar pe gat era o senzatie de arsura... era o bautura "condimentata", de parc-avea in ea si piper, si menta, si boia, si mortii ma-sii. Ratza a descoperit-o, cand s-a dus la bar la "Top Beach" (era o... discoteca sa zicem, pe palja in Costinesti, unde se dansa pana la 6 dimineata) si-a cerut "Da-mi cel mai tare cacat pe care-l ai"... dupa ce a baut trompeta asta, niste pustani il intreaba "Frate, ce e aia, ca vrem si noi?", la care asta zice "Ba... cereti si voi cel mai tare cacat pe care-l au, si-or s ava dea d-asta". A doua zi am aflat ca-i zice trompeta, si cu trompete faceam "deschiderea".
Pacat ca n-am pozele din 2007. Sunt la Niche, ca puneam aici cateva. Daca fac rost, fac un "Later Edit".
Tigarile... pai in ordine, au fost asa: Viceroy rosu, Lucky Strike rosu, Marlboro rosu lung, Kent lung, Dunhill negru lung... alea mai tari si mai ale dracu', de rupeau plamanii celor care-mi cereau tigari. De fapt, nu prea mi se cereau tigari, ca li se taia respiratia de la astea ale mele.
Patrunjel bagam iarasi "tare", cu nesat... ca sa ma fac praf. Si ma faceam.

Acum? de patrunjel m-am lasat definitiv din iulie, pe energizant n-am mai pus limba de mai mult de 6 luni, cafea beau o data la doua saptamani, cola beau cate un pahar o data la cateva zile, Jack n-am mai baut nici d-asta de cateva luni bune... acum fumez Marlboro Filter Plus (bucura-te, Puiule, trai-ti-ar PMT-u'), pe care de vreo 4-5 zile le-am redus (inconstient) de la 20-25 pe zi la 10-15 pe zi.
Le-am lasat in pula mea pe toate... in schimb m-am apucat de Cavit si MagneB6. Intre timp, m-am lasat definitiv (sper) si de Metoprolol... Poate voi reusi macar sa mai beau cafea... ca pe unde ma duc, astia au in meniu cafea fara cofeina, dar nu au la servire, iar eu ador mirosul cafelei si salivez dupa cafea de fiecare data.

Pentru ca prima piesa a fost doar de introducere in tema, pentru ca se brodea de minune faza aia cu "imi place tare", pentru final am alta piesa. O piesa pe care n-o stiam, dar mi-a fost recomandata intr-un comenatriu postat aici de catre fosta mea prietena, Iulia (ea e BG, si nu e bulgaroaica)... sper rusinea mea, nu stiam piesa, desi Sir Samuel e membru Saian Supa Crew, care Saian Supa Crew imi plac la nebunie.
Piesa asta vreau s-o dedic (manelistic asa) lu' Ratza, Niche si Glugah... si sa fie pentru vremurile in care eram "Cei 4 FARTastici" (asculati-o-n pula mea, si poate traduceti si versurile cu "google translate" (sau poate traduci tu, Nikol, versurile de mai jos, ca tot esti profa' de franca')

Je nous vois bien plus fort et plus haut
On est plus efficace a deux dans tout les combats
Et même loin je serai là si tu as besoin de moi
Nous ferons face à tous nos défauts...
[...]
Et d'un seul coup les années passent
Les chemins diffèrent et les idées aussi
Je sais que parfois ça laisse place
A la paranoïa et à l'hypocrisie
Tout parait limpide en surface
En vérité rien n’est acquis
Le temps qui passe est une menace

Gaudeamus

Sa ne-nveselim dar, caci scumpul meu glugah a terminat facultatea. Si-a luat licenta, urmeaza rezidentiatul, examen la care-i urez multa bafta si inspiratie la-mbulinat buline.
Pe el in cheama Costache Adrian, da' de la Costache eu i-am zis Costel. Si-asa i-a ramas... unii au ajuns sa-i zica... Costi.
Si mi-a zis el acum cateva zile ca... daca vreau, sa vin la festivitatea de absolvire, ca depune Juramantul.
- Pai eu stiam ca nu poti chema prea multi. Nu vin ai tai? Sor-ta? Alina?
- Nu. O sa vina decat Alina (prietena lui)
Pana la urma nici Alina n-a mai venit, ca era la facultatea de Farmacia sa dea o restanta. Am fost eu... pen' ca mi-e foarte bun prieten inca de printr-a X-a. Nu stiu... m-a impresionat faptu' ca m-a chemat pe mine. Adica... e un moment important in viata... termini facultatea si depui Juramanul lui Hipocrate. E ceva mare, ma... si el m-a chemat pe mine. Frumos. Mersi, ma.
Da' eu taman ieri am uitat. El m-a trezit, c-o juma' de ora inainte sa inceapa... si sa vezi graba... am ajuns la juma' de ora dupa ora de incepe, inca vorbea prorectorul - Prof. Dr. Monica Pop. Cu Dr. Monica Pop am facut eu oftalmologia, si e cea care-a dat un comunicat de presa prin care a interzis sexul in caminele Facultatii de Medicina. Mda... amuzant.
Asta cu intarzierea mea mi-a adus aminte de Nicu, care-a intarziat la mine. L-am sunat de la Casa Poporului... dormea. Nu stiu cum a facut, dar a ajuns in 30 de minute. L-am chemat pe el si pe mama. In fine...

Am ajuns acolo la Polivalenta, nu-l gaseam pe asta... dupa vreo 5 sms-uri ma asez undeva de unde sa-l pot avea in vizor. Vine si-o doamna Dr. de la GSK, care GSK a sponsorizat UMF-ul, oferind un premiu sefului de promotie. Reclama.
Si-a inceput secretara de an sa strige catalogul... Seria 1, Grupa 1: doctor-medic X, doctor-medic Y... si-atunci mi-au dat lacrimile, ba chiar am plans. Mi-am adus aminte de momentul cand m-a strigat secretara mea si mi-a zis "doctor-medic"... mi-am adus aminte de Corina ( e reprezentant medical la MedLife), de Maria Karamanidi (e la ea in Grecia, nu stiu cu ce se ocupa), de Costin (el e la "Asociatia victimelor accidentelor de circulatie"), de Rosca (e medic rezident in Iasi - chirurgie pediatrica), de Gheorghita (rezident chirurgie generala - Fundeni)... de lucrarile practice la Anatomie, la Biochimie, la Fiziologie sau Histologie. Mi-au trecut prin cap EKG-uri, radiografii si cadavre disecate. Mi-au trecut prin fata ochilor 6 ani cu nopti albe, ness-uri, cola si tigari... cu seri in cluburile din Regie, cu restante si recuparari de stagii. Si-am plans. Am plans fara sa-mi fie rusine, fara sa ma ascund. A fost o perioada destul de mare din viata mea care m-a marcat si in care am invatat multe.
Sms de la glugah " :) tu, ca esti singur si poti sa plangi... si eu sunt zbarlit tot".
E frumos sa termini facultatea. Felicitari, glugah! Sunt mandru de tine! Mai ales ca stiu ca e o facultate a dracului de grea Medicina. Sper ca macar tu sa practici meseria de-ai invatat-o. Eu n-am vrut, iar acum cred ca e prea tarziu sa ma intorc la practica medicala. Fa-o tu! Bafta mare la Rezi!
S-a mai dus dracu' o etapa din viata... asa cum se duc toate. Sa vedem cum o fi la intalnirea de 10 ani...
Nu stiu daca s afiu trist sau vesel... habar n-am. Cyum habar nu am daca ieri am plans de bucurie sau de tristete... The Connels:

Shopping (cu mama)

In week-end a fost mama in vizita. Ea, pe langa faptu' ca in 2 zile da cu aspiratorul de 4 ori, pe langa faptul ca spala toate toalele din casa... murdare sau curate, nu conteaza... pe langa faptul ca-mi calca mie camasile... mai merge si la hipermarket-uri. Imi vine sa rad in momentul asta, ca stiu cat de panicata e. Ea nu e... "shopoholica", as putea spune ca mai mult "lookoholica".
Dupa ce vineri ma culcasem pe la 3-4 dimineata (am stat sa-mi tastez viata), ma trezeste pe la 9 cu forfota mare... ca "Hai". Nu tre' sa mai spuna unde, ca stiu unde "hai". Eu eram invatat cu "Auchan", ca e aci aproape... si nimeresc drumul chiar si trezit sambata la 9 dimineata. Dar... schimbare de planuri: vrea covor. Vrea covor de la Ikea!
- Mama, ce naiba mergem pana la mama naibii pentru un covor
- Lasa... ca am mai fost eu si am vazut, si vreau sa-l iau p-ala...
- Cand ai fost ma tu la Ikea, ca eu stau de 8 ani aci si n-am fost niciodata?
- Eh... acum cateva saptamani.
- Bun... si mergem toti 4 sa luam un covor?
- Pai ce-are? Ne plimbam si noi...
- Mama, ma spoti la plimbare in Ikea?
- Hai lasa, ca e si Carfuru' acolo si facem cumparaturile
- Pfff... merg taman in Baneasa? Tu stii cat e de aglomerat?
- Hai ma ca nu e... e sambata.

Si fu sambata, manca-v-as... de ziceai ca e luni la 8 dimineata. Si la dus, si la intors. Mai ales la intors.
Si-ajungem la Ikea... si normal ca trebuia sa ne uitam la... bucatarii, bai, dormitoare, living-uri... pfff... m-am ratacit p-acolo. Lumeeee... multa lume. Si unde e multa lume, sunt si multe gagici... deci am avut la ce ma uita.
- Aolooo... da' ce-o fi ma cu atata lume p-aici? (era full)
- Pai na... ai vazut ce aglomerat a fost drumul, plus ca e parcarea plina...
- Pai da... dar ce-or face ei aici? (Jura-te ca nu stii, mama...)
- Acelasi lucru ca si tine... se uita... belesc ochii. Unii or mai si cumpara...
- Pai cumparam si noi...

Am iesit d-acolo cu un bec ecologic si-o tigaie. Nici pres n-a mai luat, c-am zis eu ca-i naspa. Si era naspa. Am vazut acum ca se poarta d-alea "handmade", dar facute asa... arhaic... gen cum avea strabunica-mea-n odaie la tara. S-a-ntors moda, na.

Hot-dog. Ma, a luat unu' c-o sacosa vreo 20-30 de hot-dogs d-aia... mai era cu unu'... si se amuzau amandoi - de cat de tarani sunt, si prosti pe deasupra. Ca na... ma gandesc ca-ti poti lua 20 de bucati de cremwurtsti de la Angst si 20 de chifle... si e acelasi drac.
Pai daca "Bătaie a fost pe ea!" (Filantropica), bataie era si pe hot-dogs, si daca era bataie... normal ca trebuia sa ia si mama. Credeam ca ia 2-3... ca ne ia si noua sa ni-i bage pe gat. Spre mirarea noastra si norocul ei, si-a luat decat unul. Femeie decenta, pula mea... a luat cat a avut nevoie... si sta-n Rosiori de Vede, nu-n Baneasa, Pipera sau Dorobanti. Da' i-a placut... i-a placut de numa'. Bine, Bucurestiul a mai delectat-o cu ceva de halit... dar scriu dupa Carfur, s-o iau si eu cronologic.

Carfur.
Ma... si-aci o aglomeratie... cred ca lumea vine sambata si le ia la rand: Ikea, Mall, Carfur, Mobexpert, Bricostore. Pai daca tot parcheaza masina, sa petreaca ziua in familie, in Shopping Center, ce naiba...
Nu mi-au atras atentia decat untu' de arahide si fata care facea promo la apa plata "Herculane". Bine, recunosc... mai era si-o blonda cu ceva... de epilat cred (asta pe esplanada). Va salut pe ambele. Da' mai mult pe bruneta de la "Herculane", mai ales ca i-a dat apa plata lu' mama... gratis! (Cred ca si-a dat seama ca mancase hot-dog de 1,5 lei si s-a gandit ca i-o fi sete) . Mai era unu' imbracat in porumb... era un porumb mare omu'... imi venea sa dar pe el, sa-i fac un placaj. Funny. Ca ala din "Occident", de s-a identificat cu produsu' si era imbracat intr-o sticla de bere.
Mi-am luat si eu niste Leffe, un Ice Tea Santal... untu' ala de arahide, niste iaurt Milli crunchy si cateva Liegeois. Restu'... 10L de apa plata, Prigat de nu-stiu-ce, bere la 2L. Din ceai am baut vreo 2 guri pe drum... a doua zi dimineata...
- Mama, unde mi-e ceaiu'?
- Pai s-a baut...
- Cum s-a baut?
- Pai asa...
- Adica voi v-ati luat ce-ati vrut, si tot ceaiu meu l-ati baut... Eu mi-am luat ceai ca eu nu beau nici apa plata, nici bere la pet, nici Prigat...
- Pai s-a baut... du-te si ia-ti altu'.

Na poftim! Bine ca nu s-au infipt in Salata Spaniola, in Leffe sau in Liegeois.

Gata!
TSH-ul mi-e ok, in limite normale. Iau Aspacardin acuma, dar cred ca e placebo.

Later Edit: Am uitat sa zic ca astazi am vazut "Twilight". Da... "chillax" (am vazut Veveritso, o zise asiaticu' ala). E un film de care am auzit de bine... e cam isterie, ca lumea asteapta "Twilight New Moon". Totusi... e un film de nota 6 IMDB din vreo 70.000 de voturi... e cam siropos si tras de par pentru gustul meu... vorba lu' Glugah (Ah... te uiti la filmul ala de pizde?). Ma uitai, ma... si ma indragostii de una... vampiroaica cu par scurt... Alice. O cheama Ashley Michele Greene... are 22 de ani si... as lua-o de nevasta. Voi ati vazut ma cum joaca fata baseball in film? Pffuuuu...

O sa pun 2 piese azi, de la aceeasi trupa. Pe prima o ascult in trafic, ca ma relaxeaza si face asteptatul la semafor mai placut. A doua e pentru Lore.
Orishas: "Bombo" si "Que pasa?". In a doua, ma rupe-n doua cand zice-asa:

"De nuevo estoy cantando
Espero no decepcionar
No canto por cantar
Canto por no llorar"

My fockin' life-synopsis

De ce "fockin'"? Pai imi place cum o zic englezii :) "You fockin' cunt".
Scriu asta pentru ca nu stiu ce mi-a venit s-o pomenesc raspunzand la un comentariu la postarea anterioara. Stiu ca nu are niciun sens, nu intereseaza... dar imi venii pohta acum. In plus, tre' sa spun povestea asta de fiecare daca cand ma intreaba cineva despre "tata" sau "cu cine locuiesti?". O sa fie ca o eliberare asa... "to whom it might concern" - sa stie cine vrea cine sunt eu... pentru ca nu ma ascund de nimeni. Sunt produsul actiunilor mele sau ale altora, ambele tipuri facandu-ma sa fiu asa cum sunt acum si nu altfel.
Celor care ma stiu de mai mult timp... le recomand sa nu-si iroseasca timpul cu povestea asta pe care-o stiu deja.

M-am nascut intr-o vineri (cred). Era 13 august, leat 1982 si se intampla in Spitalul Orasenesc din Rosiori de Vede. Am oracait la iesire, ca toti copiii dealtfel. Am avut 3.900 sau 3.700 (nu mai tin minte cat mi-a zis bunica-mea, dar cred ca 3.700 aveam dupa ce-am facut caca prima oara).
Dup-aia adormeam cu piesa aia in casti - Zuppa Romana - ca-mi placea mie cum suna "Bella donna, mamma mia! Alimenti ciao". Dup-aia ai mei au divortat... nu stiu exact cand, nu prea m-a interesat niciodata. Poate o sa intreb macar in ce an. Cum mama ma facuse la 21 de ani, la divort era inca in facultate (Finante-Contabilitate, la ASE), a trecut apoi la F.F., s-a angajat... astea. Cum bunicii stateau in acelasi mirific oras, bunica-mea (care avea p-atunci 44-45) si-a asumat raspunderea si m-a luat la ei. Si-am stat acolo, si-acolo am mers la Gradinita, la scoala, acolo m-a prins Revolutia din '89, d-acolo am plecat in tabere si tot asa... acolo aveam prietenii. In timpul asta, mama trecea p-acolo de 3-4 ori pe saptama... parca ramanea in week-end-uri.
In '88 s-a recasatorit femeia, avand p-atunci... 27 de ani. S-a mutat cu Liviu. Cu el nu prea aveam treba, dar a fost ok cu mine tot timpul... avea mult bun-simt. Apoi au avut doi baieti... gemeni. Si-a trecut timpul... si era ok asa... ei acolo la bloc, eu la bunici. Imi faceau toate poftele, nu prea mi-am luat bataie...
Ma duceam la meditatii la matematica pentru ca voiam ASE. Voiam pe pula... nu stiam ce e aia. Mama profa de Conta, sora-sa la fel... bunica-mea sefa contabila, bunica-miu expert contabil. Imi era scris sa fac ASE. Da' mie-mi placea Chimia, Biologia... astea... Bunica-miu ma ajuta cu temele la matematica, pe care le faceam langa el care lucra la expertize. Iesise la pensie pe caz de boala... avea cardiopatie ischemica. Amandoi ascultam Radio Romania Actualitati, amandoi fumam cot la cot (el activ, eu pasiv). L-am iubit mult. Nu cred ca am iubit pe cineva mai mult. Baga-mi-as pula... plang. Pula mea... trece. Ies la o tigara si revin. Enter.
In '99, pe 13 august am facut 17 ani. Pe 14, a murit el. N-am plans in viata mea mai mult ca atunci. Nu pot sa-i uit imaginea din clipa in care-a murit. S-a intamplat dintr-o data... eu ma uitam pe Antena 1 la Piedone. A picat dintr-o data, cu Nitroglicerina in mana. Bunica-mea zice ca nu ma duc cu ea la cimitir. Nu tre' sa ma duc la cimitir si pomeniri ca sa-mi amintesc de el. Mereu imi aduc aminte de el.
Dup-aia... stand eu intr-o dupa-masa, recent dupa inmormantare... vine mama:
- M-am intalnit cu domnu' Burcea (era profu' meu de Biologie)
- Si?
- ...si-a zis ca te pricepi bine la Biologie. Asa e?
- Asa e...
- Zicea sa dai la medicina. Nu vrei sa te faci doctor?
- Ba vreau... ar fi frumos...
- Da' a zis ca tre' sa stii chimie si fizica. Stii?
- Pai chimie stiu bine... fizica o sa invat.

Si-am invatat. Biologie, Chimie si Fizica (asta din urma nu prea mi-a placut, dar se dadea la admitere). In 2001 am plecat la facultate. Pana la primul colocviu (Oase) am invatat de-am rupt. Apoi n-am mai rupt.
In 2005, Liviu (sotu' lu' mama) a fost diagnosticat cu cancer gastric. Medicii i-au mai dat 3 luni... a mai trait o luna juma'. Dupa inmormantare, ea si baietii s-au mutat la bunica-mea, care oricum statea singura in casa aia mare. Ei au stat acolo doar in clasa a XIII-a. Intre timp, mama a vandut apartamentul in care statusera, a mai facut un credit si-a cumparat o garsoniera in Bucuresti. Eu am cautat-o, eu am ales-o, eu am stat cu omu' la renovare. Ea a semnat contractul fara s-o vada. A avut incredere in mine. Am stat vreo 6 luni cu Costel (glugah), dupa care au venit astia doi - gemenii. Mi-am dat Licenta si m-am angajat imediat.
Revenind putin... la admitere, cand am iesit de la examen se corectasera deja... stiam ca intru. Ma duc fericit la mama, care n-avea nicio reactie. Langa ea era unu' cu una, pe care initial nu i-am bagat in seama. S-au dovedit a fi Costel si Mihaela (tata, si fi-sa). Cum au ajuns acolo?
Mama tine inca legatura c-o matusa de-a mea - Maria. Pe baiatul ei - var'miu Doru - il stiu din liceu... m-a cautat el. Iar pe Maria o suna Nicu de "Sf. Maria", ea-i zice c-am intrat la Medicina in Cluj si am examen pe 4 sptembrie la Bucuresti, Nicu il suna pe tata si-i zice sa vina sa ma vada.
Dupa intrevederea asta, m-am mai vazut cu el de vreo 5-6 ori. El lucreaza la Ministerul Transporturilor... mi-a facut ba Permis, ba abonament CFR.
Cand eram in anul VI... intr-o vineri (taman ce avusasem examen la "Boli infectioase"), ma suna "tata". Era cu Nicu... voiau sa ma duca la tara sa-i vad pe batrani... ca poate mor. Si m-am dus. Atunci l-am vazut prima oara pe Nicu. Mi-a placut de el din prima. Cred ca si lui de mine... La intoarcere am trecut pe la alt frate de-al lor... Mari (zis Marisol), unde-am cunoscut-o pe matusa-mea Ligia, pe var'miu Adi... Dup-aia i-am cunoscut si pe Matei, si pe Dana...
De-atunci, m-am vazut de vreo 3 ori cu "tata" planificat si de vreo inca 5 ori intamplator.
- Cand am fost la tara a vrut Nicu sa-ti dea vreo 300 de euro...
- Si? O fi vrut... da' nu mi-a dat...
- Pai eu i-am zis sa nu-ti dea... ca daca te vezi tu cu atatia bani, poate te apuci de... bautura
- ?!?!?!
[...]
- Hai... ne mai vedem, da?
- Sigur.
- Ti-as da niste bani... dar n-am la mine... ii tine nevasta-mea, stii?
- Nu, nu stiu. Hai pa.

Sta la 4-5 statii de tramvai de mine. N-am numaru' lui, n-are numaru' meu. Nu m-a sunat niciodata de ziua mea... sau macar dupa.
Cu Nicu vorbesc saptamanal cred... si ne vedem cam o data la 2-3 saptamani. Mi-a facut cadou un sejur in Grecia, m-a luat cu el in Bulgaria de Paste... L-am chemat cand am depus Juramantul. A fost singurul pe care l-am chemat in afara de mama. Nu stiu cum i-a venit, dar atunci mi-a dat ceasul pe care-l avea la mana. Primul lui ceas de calitate. Nu m-am asteptat niciodata sa faca chestiile astea, dar le-a facut... poate ca nu ma vazuse timp de vreo 23 de ani... nu stiu. M-a ajutat cu tot ce-am avut nevoie... bani, pile la ITP, intrare la medici... cred ca deja i-am cerut prea multe.
Nu vreau sa creada cineva ca ma plang, ca vreau sa gasesc motivatii pentru anume chestii, ca am facut si-am dres... unii fac 10 km prin zapada pana la scoala, unii cauta prin gunoaie ca sa aibe ce sa manance, altii cresc in case de copii. Eu am avut cam de toate... dar na, mi se pare ciudat uneori, cand stau si privesc in spate. Nu greu, nu trist, nu demn de mila. Atata doar: ciudat sau aiurea. N-am scris postarea asta ca sa ma plang. Am scris-o ca... idee. Din principiu, sa spunem :)

Cam gata. Restul e... poveste.

Gang Starr - In Memory Of...

Ascult fado de-o ora. Sa punem niste fado, deci.

Adélia Pedrosa - Lisboa Não Sejas Francesa